Camera Deputaților a adoptat, luni, în sesiune extraordinară, modificările aduse legii vânătorii. Potrivit acestor modificări, doar în 2024 vor putea fi împușcați aproape 500 de urși. Același număr este aprobat și pentru anul viitor. De asemenea, urșii vor putea fi recoltați de vânători sub supravegherea presonalului tehnic de specialitate. În prezent, urși erau împușcați doar de personalul tehnic de specialitate al Gărzii forestiere sau de către personalul tehnic de specialitate al gestionarilor faunei cinegetice. Legea prevede și sumele pe care vânătorii le vor achita pentru trofee.
Până acum, personalul tehnic de sepcialitate putea să împuște animalele care ameninţă viaţa ori integritatea corporală a persoanelor sau integritatea bunurilor acestora. După modificarea legii, vânătorii, sub coordonarea personalului tehnic de specialitate, vor putea împușca 426 de urși, adică cota de prevenție pentru anul 2024. Alți 55 de urși, cota de intervenție, vor fi recoltați în acest an de personalul tehnic de specialitate.
Deputați au fost chemați, luni, din vacanță, pentru o sesiune extraordinară în care să fie modificată legea vânătorii, după tragedia din munții Bucegi, în care o tânără a fost ucisă de un urs, pe traseul turstic Jepii Mici. Plenul Camerei deputaților a votat noua formă a legii.
Potrivit proiectului de la Camera Deputaților, se propune împușcarea până la finalul acestui an a unui număr de 426 exemplare de urs brun, care reprezintă nivelul de prevenţie la nivel naţional, şi a unui număr de 55 exemplare de urs brun, care reprezintă nivelul de intervenţie la nivel naţional. Cotele sunt valabile pentru anii 2024 și 2025.
Potrivit anexei la proiectul de lege, cele mai multe exemplare e urs ar urma să fie recoltate în județele Harghita și Covasna, 73 respectiv 54. În județul Mureș sunt 43 de exemplare, iar în județul Brașov ar urma să fie împușcați 45 de urși. Alte exemplare vor fi recoltate în Argeș (30), Bistrița Năsăud (21), sau Buzău (28).
Proiectul de lege prevede că recoltările de urs se fac „în vederea prevenirii atacurilor asupra populației umane și a pagubelor materiale cauzate de atacurile de urs”.
„Începând cu anul 2026, numărul de exemplare de urs brun care reprezintă nivelul de prevenție și repartiția pe județe și fonduri cinegetice se face până la data de 15 mai a fiecărui an, prin ordin al conducătorului autorității publice centrale care răspunde de vânătoare pe baza Studiului privind analiza probelor genetice, stabilirea numărului minim de indivizi la nivel național, a diversității genetice și a structurii populaționale, realizat de autoritate.“”, mai prevede legea.
Cât costă un trofeu
Legea prevede de asemenea și sumele pe care vânătorii trebuie să le achite pentru trofee.
Astfel, potrivit legii, „după evaluare blana se restituie gestionarului iar pentru fiecare craniu de urs evaluat gestionarul va achita la structura teritorială a Gărzii Forestiere Naționale, un tarif în funcție de punctajul C.I.C. stabilit, după cum urmează: a) până la 54 puncte C.I.C. - echivalentul a 300 euro; b) între 54,1 și 60 puncte C.I.C. - echivalentul a 500 euro; c) peste 60,1 puncte C.I.C. - echivalentul a 700 euro. (4) Sumele prevăzute la alin.(3) se achită în lei la cursul BNR din ziua efectuării plății, nu sunt purtătoare de TVA și se virează la bugetul de stat.”
Pentru craniile care provin de la exemplare de urs a căror blană depășește 400 (+5%) puncte C.I.C., gestionarul nu achită tariful prevăzut, craniul și blana rămânând în proprietatea publică a statului.
Senatorul UDMR Tanczos Barna a declarat, luni, că populaţia de urs brun din România nu este în pericol iar toate studiile arată o creştere constantă a populaţiei de urs brun, inclusv cele ale ONG-urilor. Potrivit iniţiatorului proiectului de lege privind urşii, este nevoie de o intervenţie preventivă, aşa cum se face în toate ţările europene.
„Nu există nicio ţară unde să se fi recoltat peste 10.000 sau 15.000 de probe genetice de la această specie. (..) Vom avea un fundament ştiinţific şi pentru următoarele intervenţii”, a spus Tanczos Barna. Fostul ministru a subliniat că a ”proiectul de lege completează Planul de acţiuni care a fost dezbătut în urmă cu patru -cinci ani şi unde e prevăzută şi intervenţia prin vânătoare”.
„Toate studiile arată o creştere constantă a populaţiei de urs brun din România, inclusiv cele făcute de ONG-uri, cele făcute în zona Făgăraş unde un ONG studiază populaţia de urs brun din zonă. Toate studiile legate de numărul de atacuri arată o creştere semnificativă, precum şi cele care analizează valoarea pagubelor. Deci, populaţia de urs brun din România nu este în pericol şi acest lucru este subliniat inclusiv de studiul ştiinţific. Este nevoie de o intervenţie preventivă, aşa cum se face în toate ţările europene, unde există o populaţie semnificativă de urs brun”, a spus acesta.
Proiectul de lege a fost inițiat de fostul ministru al Mediului, senatorul UDMR Tanczos Barna, și a fost semnat de parlamentari de la PSD, PNL, UDMR, AUR și minoritățile naționale.
Săptămâna trecută, specialiștii de la Academia Română transmiteau că speră că „nu vor exista entităţi care să profite de această îngrijorătoare tragedie şi că vom avea cu toţii înţelepciunea de a identifica soluţii eficace pentru rezolvarea acestei probleme”. potrivit unui comunicat de presă.
„Este esenţial ca raportul care va fi transmis de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor către Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii să conţină informaţii privind situaţia aplicării cotelor de recoltă/intervenţie pentru sezonul trecut (cu hartă, localizarea punctelor de recoltă, raport pe sexe şi vârste la specia urs etc.), situaţia pagubelor produse de urşi cu distribuţia spaţială la nivelul fondurilor cinegetice, sume plătite pentru despăgubiri, situaţia incidentelor/atacurilor, măsurile luate de autorităţile locale pentru a preveni conflictele om-animal, situaţia aplicării OUG 81/2021 pe segmentul de timp suprapus aplicării ordinului de ministru referitor la stabilirea cotelor”, transmitea Academia Română.