Val de suspendări ale firmelor românești, în contextul temerilor de recesiune. Câte firme și-au încetat, de nevoie, activitatea
Publicat acum 15 ore si 20 minute
Potrivit guvernanților, pensiile tuturor seniorilor vor fi majorate, începând cu 1 ianuarie 2024, cu 13,8%, în raport cu rata inflației.
În acest context, indemnizația minimă în România va ajunge la 1.281 de lei, potrivit unui proiect OUG privind unele măsuri fiscal bugetare în domeniul cheltuielilor publice.
”Prin derogare de la prevederile art.1 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 6/2009 privind instituirea indemnizației sociale pentru pensionari, aprobată prin Legea nr.196/2009, cu modificările și completările ulterioare, începând cu data de 1 ianuarie 2023 indemnizația socială pentru pensionari este de 1.281 lei”, se arată în proiectul OUG.
Și ministrul Muncii, Simona Bucura Oprescu, a confirmat valoarea pensiei minime.
"Este foarte interesant să privim împreună situația celor din indemnizația minimă socială. Printre cei care care astăzi primesc 1.125 de lei, iar de la 1 ianuarie vor primi 1281 de lei (atât va fi pensia minimă), sunt români care au contribuit la bugetul de asigurări sociale de stat o singură zi, au avut un accident de muncă din cauza căruia și-au pierdut capacitatea de muncă și au intrat în sistemul public de pensii doar cu o zi de contributivitate, dar cu indemnizația minimă socială, fiindcă au devenit pensionari încadrați în invaliditate.
Și tot în indemnizația minimă socială avem români care au contribuit la bugetul asigurărilor sociale de stat timp de 35 de ani - adică stagiul complet de cotizare - dar care timp de 35 de ani au fost pe salariul minim pe economie. Din această cauză, pe actualele reglementări, practic venitul din pensie pe care-l primesc este tot de 1.125 de lei. Și aici se face dreptate. Domniile lor vor avea o pensie ajustată și o să vă explic și de ce.
În noua lege, am spus așa: ținem cont de contributivitate și la contributivitate veți constata că avem elemente importante - de exemplu faptul că, inclusiv pentru sporurile nepermanente pentru care s-au reținut și achitat contribuții de asigurări sociale, vom avea puncte de pensie contributive, dar vom avea și acele puncte de stabilitate”, a explicat Simona Bucura Oprescu la DC News.
Important de menționat este faptul că, din septembrie, toate pensiile vor fi recalculate, iar guvernanții promit să elimine astfel toate inechitățile din sistem. În urma recalculării, potrivit acestora, vor crește pensiile a aproximativ 3 milioane de români.
Noua lege a pensiilor intră în vigoare la 1 septembrie 2024
Noua lege a pensiilor, adoptată la votul final în noiembrie, va intra în vigoare în principiu în septembrie 2024, însă o parte din prevederi se aplică deja din 1 ianuarie.
Legea pensiilor, publicată luni în Monitorul Oficial, prevede, printre altele, două majorări, creșterea vârstei de pensionare și bonusuri.
În plus, Legea 360/2023 vizează eliminarea inechităților dintre beneficiarii sistemului public de pensii, în vederea restabilirii încrederii în acest sistem.
De principiu, legea pensiilor va intra în vigoare pe 1 septembrie 2024, însă unele prevederi se vor aplica de la începutul anului.
Prevederile din Legea pensiilor care se aplică de la 1 ianuarie 2024:
- pensiile se indexează cu rata inflației, de 13,8%
- românii pot alege să lucreze peste vârsta de pensionare, până la 70 de ani
- majorarea punctului de pensie cu 13,8 %, adică până la valoarea de 2.032 de lei. Astfel, valoarea punctului de referință va fi 81 de lei
- termenul de contestare a deciziilor Caselor teritoriale de pensii va fi de 45 de zile
Prevederile din Legea pensiilor care se aplică de la 1 septembrie 2024:
- se schimbă modul în care se calculează pensia. Valoarea pensiei se va determina prin înmulțirea numărului total de puncte realizat de asigurat cu valoarea punctului de referință (VPR). VPR se află prin raportul dintre valoarea actualului punct de pensie și nivelul mediu al stagiilor de cotizare prevăzute de legislația anterioară, respectiv 25.
- în următorii ani, valoarea punctului de referință se va majora anual cu rata medie anuală a inflației, la care se va adăuga 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut realizat
- toate pensiile stabilite în actualul sistem de pensii se vor recalcula folosind noile reguli, dar nicio pensie nu va putea fi mai mică decât cea aflată în plată
- stagiul de cotizare contributiv realizat peste 25 de ani va aduce puncte suplimentare sau bonus, numite puncte de stabilitate, astfel: 0,5 puncte - pentru fiecare an realizat peste 25 de ani; 0,75 puncte - pentru fiecare an realizat peste 30 de ani; un punct - pentru fiecare an realizat peste 35 de ani.
- femeile care au realizat stagiul complet de cotizare contributiv și care au născut și crescut copii până la vârsta de 16 ani vor beneficia de reducerea vârstei de pensionare cu perioade cuprinse între șase luni și trei ani și jumătate, în funcție de numărul copiilor. Astfel, perioada cea mai mică de reducere a vârstei de pensionare, de șase luni, se va aplica în cazul femeilor care au crescut un copil, iar cea mai mare, de trei ani și jumătate, în cazul femeilor ce au născut și crescut cel puțin șapte copii.
- în cazul pensiei anticipate, românii care vor avea cinci ani de vechime peste stagiul complet de cotizare contributiv vor putea ieși la pensie cu cel mult cinci ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare, respectiv la 60 de ani.
- se reglementează pensia pentru limită de vârstă, anticipată, de invaliditate și pe cea de urmaș
- vârsta standard de pensionare este de 65 de ani
- stagiul minim de cotizare este de 15 ani atât pentru bărbați, cât și pentru femei
- stagiul complet de cotizare contributiv este de 35 de ani atât pentru femei, cât și pentru bărbați
- luarea în calcul la stabilirea pensiei a sporurilor nepermanente pentru care s-au plătit contribuții.