Preşedintele Asociaţiei de Heraldică și Vexilologie din Transilvania, Szekeres Attila István, lămurește faptul că steagul secuiesc este o invenție recentă a iredentismului maghiar.
Szekeres a participat în perioada 7–11 august, la Londra, la Congresul Internaţional de Vexilologie unde a prezentat istoria de un sfert de secol a steagului secuiesc, după cum relatează pagina oficială de internet a Consiliului Județean Covasna, condus de ultranaționalistul Tamas Sandor, scrie jurnalistul Dan Tanasă pe blogul său.
La acest Congres au participat o sută de delegaţi, au susţinut prelegeri 43 de delegaţi, printre care şi Szekeres Attila István, care, după o scurtă prezentare de istorie şi a evoluţiei simbolurilor, a prezentat modul în care steagul secuiesc a devenit simbolul luptei pentru obţinerea autonomiei a comunităţii maghiare din România.
Potrivit paginii de internet a CJ Covasna, Dieta Transilvaniei a dispus încă în anul 1659, ca soarele şi semiluna să fie simbolul secuilor, iar mai târziu aceste simboluri au apărut şi în stemele comitatelor din Ţinutul Secuiesc.
Potrivit aceleiași surse, după 1989, Kónya Ádám, unul dintre vicepreşedinţii Consiliul Naţional Secuiesc, fostul director al Muzeului Naţional Secuiesc, a conceput o stemă, un drapel şi un steag de război (gonfalon) pentru Consiliul Naţional Secuiesc care a fost folosit de mai multe persoane cu ocazia unor sărbători sau manifestaţii de protest, exprimând, pe de o parte, aspiraţiile de autonomie, iar pe de altă parte identitatea secuiască.
"Steagul a avut şi are şi în zilele noastre o largă răspândire sub această formă şi, pentru că folosirea acestuia este interzisă şi în prezent, apar din ce în ce mai multe steaguri. Steagul secuiesc a fost arborat, în luna februarie 2013, pe Parlamentul Ungariei, ca simbol al solidarităţii naţionale. România a obiectat faţă de acest lucru. În luna septembrie 2016, cu ocazia vizitei efectuate în Ţinutul Secuiesc, ambasadorul SUA la București, Hans Klemm, a primit cadou un steag secuiesc, mai mult, s-a făcut şi o fotografie în care acesta apare ţinând un steag secuiesc împreună cu mai mulţi lideri locali, fotografie care a apărut şi în presă, fapt pentru care a izbucnit un nou scandal diplomatic. Menţionez faptul că pe steagul făcut cadou ambasadorului SUA, lângă semilună, apare în mod corect soarele. În fine, subliniez că steagul folosit iniţial de către Consiliul Naţional Secuiesc ca simbol al identităţii şi larg răspândit în ciuda interdicţiilor de folosire impuse deţinătorii puterii, în prezent, a devenit un simbol al identităţii şi al luptei pentru obţinerea autonomiei de către comunitatea de etnie maghiară din România” – a spus Szekeres Attila István, încheierea prelegerii sale.