Un oraş adevărat sau doar o reţea de pivniţe? Sub casele de piatră din Midyat, un oraş din sud-estul Turciei, Primăria locală a descoperit ceva ce ea consideră a fi cel mai mare oraş subteran din ţară, informează AFP citată de Agerpres.
Deja, mai mult de 50 de camere au fost curăţate, deservite de un tunel lung de 120 de metri, unele dintre ele având pereţi decoraţi cu desene enigmatice: un cal stilizat, stele cu opt colţuri, copaci, o mână de adult. Toate sunt desenate la mare înălţime.
[GAL layout="5"]"Am excavat mai mult de 8.200 m2 dintr-un total estimat de 900.000 m2, ceea ce l-ar face cel mai mare oraş subteran din Anatolia. Poate cel mai mare din lume", se entuziasmează Mervan Yavuz, în vârstă de 38 de ani, directorul departamentului de conservare din Midyat, care supervizează lucrările.
Săpăturile au început în iunie 2020, "aproape din întâmplare", a dezvăluit el, atunci când Primăria care curăţa pivniţele unor clădiri a descoperit o uşă din lemn vopsită în albastru, în spatele căreia se afla un tunel strâmt, cu o înălţime de cel mult 170 de centimetri.
"Pentru a se proteja de vremea nefavorabilă, de duşmani, de prădători şi de boli, oamenii au căutat un refugiu în aceste pivniţe, pe care le-au transformat într-un adevărat oraş", a declarat Mervan Yavuz.
Intrarea iniţială era compusă dintr-o boltă rotundă pe sub care oamenii de atunci trebuiau să se aplece foarte mult pentru a putea să pătrundă în tunel.
"De fapt, bănuiam existenţa sa: solul s-a prăbuşit şi un utilaj de şantier a căzut aici în anii 1970. Dar, în epocă, nu s-a încercat să se afle mai multe, deschizătura a fost consolidată şi apoi închisă", a precizat oficialul turc.
Situată lângă graniţa cu Siria, la porţile Mesopotamiei, regiunea a fost râvnită şi ocupată timp de secole de toate marile imperii din această zonă a lumii.
"Toţi aceşti credincioşi"
"Păgâni, evrei, creştini, musulmani, toţi aceşti credincioşi au contribuit la oraşul subteran Matiate", a adăugat Mervan Yavuz, folosind numele din Antichitate al oraşului Midyat, consemnat deja în primul mileniu î.Hr. pe o stelă care relata cucerirea sa de către asirieni.
Mergând de-a lungul tunelului, Mervan Yavuz a ajuns apoi într-o sală săpată într-un bloc de calcar, în mijlocul căreia tronează o dală care ar fi putut să fie folosită în timpul unor celebrări sau sacrificii.
Pe pereţi, urmele uneltelor sunt dovada loviturilor folosite pentru a deschide pasajul în piatră.
"Întrucât situl a fost ocupat în permanenţă, este dificil să îi stabilim originea", crede el, sugerând că evreii şi creştinii au găsit aici o oportunitate de a-şi practica religiile, care erau interzise.
"Înainte de venirea arabilor, acest teritoriu a fost intens disputat de asirieni, persani, romani şi, apoi, de bizantini", confirmă Ekrem Akman, doctor în istorie la Universitatea din Mardin, capitala provinciei, situată la 80 kilometri vest de Midyat.
"Creştinii din regiune au început să construiască încă din secolele al V-lea d. Hr. şi al VI-lea d. Hr. foarte multe mănăstiri fortificate", ascunse în munţi, departe de cei care râvneau la ele, a adăugat profesorul turc.
Pivniţele şi-au păstrat utilitatea mult timp după invazii, a declarat Gani Tarkan, fost director al Muzeului Mardin, care a recuperat din subteran numeroase obiecte de uz cotidian, piese din bronz şi ceramică.
"Chiar şi după ce atacurile au încetat, când creştinismul a devenit religia oficială (a Imperiului Bizantin), oamenii au continuat să folosească acest loc ca spaţiu de locuit. Unele camere erau folosite pe post de catacombe, altele ca grânare", a adăugat el.
Au fost găsite oase, precum şi urme ale animalelor şi produselor agricole care au fost depozitate acolo în perioada Imperiului Otoman.
Sub pământul ars de soare, în întunericul răcoros al pivniţelor, Mervan Yavuz arată spre găuri mari şi rotunde ce au fost săpate pentru a depozita amfore de vin, o băutură produsă pe dealurile din împrejurimi şi care a rămas până în zilele noastre specialitatea creştinilor sirieni din Mardin.
''Spre deosebire de oraşele subterane verticale din Cappadocia, construite pe niveluri adânc săpate în piatră, oraşul Midyat se întinde pe orizontală", a precizat Gani Tarkan.
Municipalitatea din Midyat, care finanţează lucrările în întregime, intenţionează să continue explorarea sitului, în care îşi pune mari speranţe pentru a atrage turişti în acest oraş cu 120.000 de locuitori.