Cercetătorii au făcut o descoperire uimitoare în Aquileia, Italia, unde au găsit o basilică creștină timpurie datând din secolul al IV-lea. Această biserică monumentală, care reflectă influențele puternice ale Imperiului Roman de Răsărit, oferă noi perspective asupra semnificației religioase și geopolitice a orașului în timpul domniei împăratului Iustinian I. Descoperirea marchează o nouă etapă în cercetările arheologice, fiind prima clădire de mari dimensiuni descoperită în Aquileia în decenii întregi, scrie Interesting Engineering.
Basilica, care datează din secolele IV-VI d.Hr., dezvăluie semnificația Aquileiei sub conducerea împăratului Iustinian I. Cercetătorii de la Institutul Arheologic Austriac al Academiei Austriace de Științe (ÖAW) au descoperit o basilică creștină timpurie în Aquileia, Italia.
Biserica se mândrește cu un stil monumental bizantin și subliniază dezvoltarea religioasă și semnificația geopolitică a orașului. Specialiștii notează că orașul a fost fortificat de împăratul Iustinian I cu un zid zigzagat impozant.
Referitor la basilică, arheologii susțin că descoperirea sa poate fi un indiciu al unui program de construcții bizantine mai amplu.
Semnificația strategică a Aquileiei și descoperirea unei basilici bizantine
Fondat în anul 181 î.Hr. ca o colonie militară romană, Aquileia era situat strategic la capătul Drumului Ambrului și pe ruta către provincia Noricum, care corespunde actualei Austriei. Orașul era situat la aproximativ zece kilometri de laguna Grado, pe Golful Trieste. De asemenea, a fost declarat sit al Patrimoniului Mondial UNESCO în 1998.
Comunicarea de presă a ÖAW a menționat că arheologii au realizat cercetări amănunțite într-o zonă situată la vest de Aquileia, aproape de Via Annia. Aceasta a inclus măsurători geofizice și foraje geoarheologice. Rezultatul a fost descoperirea unei biserici datând din secolul al IV-lea, care a evoluat în timp într-o basilică cu transept și trei nave.
„Această basilică este prima clădire mare descoperită în decenii de cercetări arheologice intensive în Aquileia,” a spus arheologul Stefan Groh. Probabil, aceasta a fost extinsă într-o clădire impunătoare cu trei abside în prima jumătate a secolului al VI-lea sub conducerea împăratului Iustinian I.
„Arhitectura prezintă paralele izbitoare cu Imperiul Roman de Răsărit, așa cum se poate observa în Egipt, Turcia și Balcani,” a adăugat Groh.
Groh a mai menționat că basilicile cu transept și abside pot fi găsite în întreaga regiune a Imperiului Roman de Răsărit, de la Egipt la Orientul Mijlociu, inclusiv în Betleem, pe coasta Liciană din sud-vestul Turciei și în regiunea Balcanilor, la Durrës, în Albania, și acum chiar în zona superioră a Adriaticii.
Basilica a servit probabil nu doar ca o structură religioasă, dar și ca simbol al reconquistei Italiei Superioare de către Iustinian I. Având fațada spre sud-est, spre Constantinopol și Ierusalim, clădirea este văzută ca un răspuns la expulzarea goților arieni.
Moștenirea Aquileiei: De la puterea romană la restaurarea religioasă și supraviețuirea
Acum aproximativ 1.500 de ani, orașul Aquileia era una dintre cele mai proeminente localități ale Italiei, după cum notează un raport al Ancient Origins.
Fondat ca tabără militară în 181 î.Hr., era situat strategic lângă coastă, pe un drum ce ducea în provincia Noricum, actuala Austrie. Raportul menționează de asemenea că basilica a fost construită pentru a restabili credința catolică. Aceasta s-a făcut „într-o zonă care căzuse sub influența ereziilor creștine.” Totuși, orașul nu și-a mai recăpătat niciodată averea după ce a fost jefuit de faimosul Attila, dar a reușit să supraviețuiască până în prezent.
Orașul Aquileia prosperă ca sit UNESCO, fiind și una dintre ultimele orașe romane.
Raportul menționează și o altă basilică construită în secolul IV. „Fațada actuală a acestei clădiri a fost construită de fapt în secolul XI, astfel că a scăpat de distrugerea invadatorilor care au asediat Aquileia și care, probabil, au deteriorat basilica sa suroră în a doua jumătate a secolului VI,” se spune în raport.
Vorbind despre această clădire, Groh a subliniat că influența acestor măsuri geopolitice de construcție s-a extins chiar și în regiune. Acest lucru este demonstrat de biserica episcopală din Teurnia, în satul St. Peter in Holz, Austria. Această biserică, adaptată în secolul al VI-lea, a urmat un plan similar de construcție cu noua basilică din Aquileia.