Potrivit legendelor, judeţul Satu Mare ar fi străbătut în subteran de o reţea de tuneluri folosite în trecut de conducătorii cetăţilor pentru a fugi de adversari, dar şi de haiducul Pintea Viteazul pentru a scăpa de cei care îl urmăreau. Singurul tunel care poate fi văzut astăzi este cel de la Cetatea din Ardud, scrie adevarul.ro.
În volumul „Secretele României subterane”, scris după o amplă documentare de către doi specialişti români, Ionuţ Vlad Musceleanu şi Emil Străinu, se aminteşte despre existenţa unor tuneluri în judeţul Satu Mare, făcând referire în special la „Catacombele lui Pintea Viteazul” (1670-1703). Cei doi cercetători spun că acestea au lungimea de aproximativ 15 kilometri şi că leagă cetatea din Ardud de localitatea Acâş.
Legendele spun că Pintea Viteazul avea obiceiul să dispără fără urmă în momentele când era urmărit. Autorii susţin că Pintea ar fi cunoscut acest tunel secret şi ar fi intrat în catacombe pentru a scăpa de urmăritori.
Tot izvoarele nescrise afirmă că Biserica din Acâş ar fi legată printr-un tunel de cetatea din Ardud, care la rândul ei printr-o reţea de alte tunele ar fi fost legat de cetăţile Sătmar şi Medieş, respective de castelul din Carei şi cel de la Medieşul Aurit.
Legenda tunelurilor este încă prezentă în conştiinţa sătmărenilor cu toate că nimeni nu se poate demonstra existenţa unui drum subteran între aceste localităţi. Probabil că tunelurile din preajma bisericilor şi castelelor erau mult mai scurte şi aveau rolul de ieşiri de salvare în caz de pericol, este părerea directorului Muzeului Judeţean, Felician Pop, într-un interviu acordat celor de la agerpres.ro
Cei care dau curs legendelor afirmă că ar fi vorba de sute de kilometrii de tuneluri care traversează în subteran judeţul Satu Mare şi care cândva lega cele mai importante fortificaţii din zonă, pentru a facilita conducătorii locali în cazul unui conflict. Existenţa tunelurilor din preajma cetăţilor îi face pe oameni să nască poveşti care se perpetuează în timp şi care atrag curioşii.
În prezent singurul tunel explorabil de către publicul larg este cel de la Cetatea din Ardud, cu o lungime de câţiva zeci de metri şi cu o ramificaţie, care deschide drumul către alte două tuneluri, unul îndreptat spre localitatea Acâş şi unul care pare a ieşi din Ardud, îndreptându-se spre Satu Mare. Acestea sunt însă înfundate şi nimeni nu a luat până acuma în serios ideea cercetării lor până la nivelul de a le desfunda, de a le săpa pentru a vedea dacă nu se găsesc alte goluri ale tunelului, porţiuni unde acesta să nu aibă tavanul prăbuşit.