Un bătrân tâmplar se afla în pragul pensionarii. Era încă în putere, de aceea patronul său îl mai dorea la lucru în echipa sa. Cu toate acestea, bătrânul era hotărât să se retragă, pentru a duce o viață mai liniștită alături de familie.
Cu părere de rău pentru pierderea unui meșter așa de priceput, patronul îi ceru să mai construiască doar o singură casă. Bătrânul acceptă, însă nu mai punea suflet în ceea ce făcea.
Chema ajutoare nepricepute și folosea materialele cele mai ieftine și nepotrivite. Chiar și lui îi era rușine de cum arăta ultima lucrare…
Când, în cele din urmă o isprăvi, patronul veni să o vadă. Îi dărui tâmplarului cheia de la intrare, zicându-i :
– Aceasta este casa ta, darul meu pentru tine!
Tâmplarul rămase uimit…Dacă ar fi știut că își construiește propria casă, atunci ar fi făcut-o cu totul altfel!
Dragilor, cam același lucru ni se întâmplă și nouă, în viața de zi cu zi. Ne construim viețile, punând în ele adeseori nu tot ceea ce e mai bun. Apoi, cu uimire, realizăm că trebuie să trăim în viața pe care ne-am construit-o astfel. Dacă am putea-o reface, am face-o cu mult diferită, scrie secretele.com.