Ultimul elefant de la grădina zoologică națională din Africa de Sud a fost eliberat înapoi în sălbăticie, după 40 de ani de captivitate, potrivit BBC.
Elefantul, pe nume Charlie, a fost capturat în 1984 din parcul național Hwange din Zimbabwe, când avea doi ani. A fost dus la Circul Boswell Wilkie din Africa de Sud și antrenat pentru a face trucuri. La începutul anilor 2000 a fost transferat la grădina zoologică națională a țării.
În ultimii ani, grupurile pentru protecția animalelor au făcut presiuni pentru ca elefantul să fie eliberat din cauza îngrijorărilor legate de sănătatea sa.
Marți, Fundația EMS, care militează pentru drepturile animalelor sălbatice, a anunțat că, după „o călătorie de patru ore spre libertate”, elefantul a ajuns în noua sa casă din rezervația privată Shambala din provincia Limpopo. Fundația a declarat că „evenimentul istoric” a urmat unor ani de negocieri cu guvernul sud-african, după ce EMS Foundation și partenerii săi au furnizat dovezi științifice pentru a demonstra că elefanții suferă în grădinile zoologice.
Charlie a asistat la moartea altor patru elefanți, inclusiv a propriului său pui
La grădina zoologică, elefantul Charlie ar fi asistat la moartea altor patru elefanți, inclusiv a propriului său pui care avea mai puțin de o lună.
În 2019, au fost exprimate îngrijorări cu privire la faptul că elefantul prezenta semne de suferință comune animalelor din captivitate.
Institutul Național de Biodiversitate din Africa de Sud, care administrează grădina zoologică, a negat acest lucru, afirmând că era vorba de un comportament învățat în urma anilor de viață la circ, care nu ar putea fi niciodată complet dezobișnuit. EMS Foundation a declarat că această afirmație este „inexactă”.
Marți, organizația pentru bunăstarea animalelor Four Paws, care a colaborat cu EMS Foundation, a declarat că „pensionarea elefantului a fost o etapă importantă pentru Charlie, dar și pentru bunăstarea animalelor în Africa de Sud”.
„Împreună cu partenerii noștri, am lucrat neobosit pentru a pune capăt singurătății lui Charlie, pentru a-l vedea prosperând în noua sa casă adecvată speciei”, a declarat Josef Pfabigan, directorul executiv al Four Paws.
Noua casă a elefantului este o rezervație de 10 000 de hectare cu o populație prosperă de elefanți, cunoscută pentru reintegrarea cu succes a animalelor în sălbăticie.
În timp ce se află acolo, Charlie va fi monitorizat îndeaproape de experți veterinari și comportamentali. „Visul nostru este ca, în propriul său ritm, Charlie să învețe să fie elefantul care a fost întotdeauna menit să fie și că, în curând, se va întâlni și se va integra în comunitatea de elefanți existentă pe Shambala”, a declarat Fundația EMS.
Charlie era „foarte încântat să audă alți elefanți de la mare distanță”
Dr. Amir Khalil, un medic veterinar care a condus transferul elefantului, a declarat pentru BBC că, în ciuda efectelor reziduale ale abuzului în captivitate, „există întotdeauna o șansă de recuperare”.
În ceea ce privește îngrijorările legate de modul în care Charlie se va descurca în noul mediu, el a spus că există deja semne pozitive de acomodare și că Charlie era „foarte încântat să audă alți elefanți de la mare distanță”, cu care a început să comunice.
Dr. Khalil a declarat că va dura ceva timp pentru a pregăti elefantul să fie autonom, dar „nu trebuie să uităm că Charlie s-a născut în sălbăticie. El a petrecut aproape doi ani alături de mama sa, trăind în libertate”.
Acesta a declarat că elefantul se află într-un program de reabilitare și hrănire și că intenționează să îl elibereze într-o zonă și mai mare în lunile următoare. „Suntem convinși că, pas cu pas, el se va obișnui cu toate aceste experiențe noi”.
Directorul Fundației EMS, Michele Pickover, a declarat pentru agenția de presă AFP că la grădina zoologică din Johannesburg mai sunt și trei elefanți. „Suntem în litigiu cu Johannesburg cu privire la asta”, a spus ea.
Africa de Sud are mai mult de 25 000 de elefanți sălbatici, potrivit autorității sud-africane pentru parcuri SANparks. Elefanții africani sunt amenințați de braconieri, mii dintre ei fiind uciși ilegal în fiecare an pentru colții lor. De asemenea, aceștia se confruntă cu pierderea habitatului din cauza extinderii așezărilor umane.