Lucrările sunt împotriva convențiilor internaționale și pot avea efecte extrem de grave asupra Deltei Dunării.
De asemenea, canalul Sulina este amenințat de urmări șocante: ar putea deveni impropriu navigației, în condițiile în care este, în prezent, singurul canal al Dunării de navigație internațională.
Imaginile în posesia cărora a intrat echipa Exces de putere arată traseul vaselor ucrainene începând cu decembrie anul trecut. O aplicație de tracking stă dovadă fiecărei mile parcurse de cele două drage.
Traseul vaselor ucrainene începând cu decembrie anul trecut
13 decembrie ora 8:42
Ingulsky este la intrare în canalul Bâstroe. Apoi acostează în dreptul orașului Vâlcov din Ucraina, aval de Periprava noastră, unde rămâne până pe 21 decembrie.
De aici încep voiajele între Vâlcov și amonte de satul Lisķî. Viteză redusă, treceri succesive până pe 28 decembrie. Toate semnele că nava draghează.
28 decembrie ora 19:20
Nava este localizabilă în portul Ismail. De aici pleacă din aval în dimineața următoare și începe dragajul la nord de ostrovul Ermakov. Aceleași semne clare: voiaje dus-întors, viteză mică. Drumuri repetate în același traseu timp de o săptămână.
6 ianuarie ora 6:50
Nava pleacă spre postul Vâlcov, unde acostează timp de opt ore, apoi se întoarce în același sector de dragaj, la nord de ostrovul Ermakov.
10 ianuarie 8:20
Ingulsky pleacă din nou spre un port, spre alimentare, de dată această la Ismail. Spre seară revine în porțiunea în care draghează. Aceleași acțiuni de dragaj urmate de drumuri în porturile Ismail și Vâlcov se petrec până astăzi.
13 februarie ora 6:20
Nava pleacă din portul Ismail și ajunge în zona de dragaj aproape de ora 18:00 unde își continuă operațiunea.
Nava Hegemann IV, sub pavilion Tanzania, poate fi detectată în acest program de tracking chiar mai devreme - începând cu 1 decembrie - și chiar în dreptul canalului Bâstroe.
6 decembrie ora 6:30
Nava intră pe brațul Bâstroe, acostează în dreptul localității Vâlcov până pe 10 decembrie când începe deplasarea în amonte prin canalul Solomonov. În dreptul localității Zanarchin începe drajagul. O arată din nou viteză redusă și schimbările de drum repetate până în dreptul insulei Malyy Daler.
24 decembrie
Hegemann IV merge în port pentru alimentare. Tot la Vâlcov, de unde pleacă spre a-și relua dragajul de dată asta din dreptul brațului Cernovca.
5 ianuarie ora 9:00
Nava își schimbă poziția din nou. O găsim în proximitatea portului Vâlcov. Surpriză: draghează și aici până pe 9 ianuarie.
9 ianuarie ora 7:30
Hegemann IV se deplasează între Ostrovul Babina și Ostrovul Ermakov. Apoi în amonte. Acolo începe dragajul, până travers de lacul Zanarchin.
25 ianuarie. Găsim nava în portul Ismail
1 februarie. Nava iese din brațul Bâstroe și ajunge în Marea Neagră.
4 februarie. Nava reintră pe brațul Bâstroe și își reia operațiunile de dragaj.
Datele sunt vizibile și de autoritățile din România
Declarațiile ministrului Transporturilor, Sorin Grindeanu, o confirmă. Acesta dă de înţeles în mod clar și că instituțiile din subordinea ministerului pe care îl conduce au dat alarmă. Nu serviciile secrete, nu Poliția de Frontieră, nu MAE, nu Ministerul Mediului. Lupta trebuie purtată însă de ultimele două.
Brațul Chilia are 116 km lungime. Dintre ei aproape 86 reprezintă graniță cu Ucraina. Legătura cu Marea Neagră se realizează prin brațul Bâstroe. Ucraina vrea să îl facă navigabil internațional și integrabil în rețeaua transeuropeană de transport TEN-T. Și asta nu de când a fost invadată de ruși, ci din 2004.
Potrivit documentelor trimise inclusiv părţii române, vrea să ajungă la o adâncime de opt metri cu operațiunea de dragaj.
Pentru Delta Dunării consecințele pot fi dezastruoase!
Dincolo de Delta Dunării, argumentele care au stat în favoarea României în negocierile internaționale sunt legate de riscul erodării puternice a malului drept pe brațul Chilia, urmat de pierderi de teritoriu, de asemenea canalul Sulina în timp ar putea deveni impropriu desfășurării navigaţiei.
În aceste condiții, informații alarmante au ajuns deja la instituțiile de resort: ucrainenii ar fi dragat deja până la peste şase metri la gura Bâstroe, iar volumul apei pe Chilia și Sulina ar atrage și el deja semne de alarmă. În aceste condiții, acțiunea statului român poate fi deja extrem de întârziată.
"Suntem într-un impas pe care am fi putut să îl evităm dacă am fi avut lideri eficienţi şi cu minimă grijă faţă de ceea ce înseamnă interes al ţării", a spus jurnalistul Adrian Ursu, vineri seară, la Antena 3 CNN.