Ministrul Justiției, Tudorel Toader, face o declarație de presă în legătură cu modificarea și completarea unor legi din domeniul Justiției.
„Guvernul a adoptat o ordonanță de urgență pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul Justiției. Suntem în momentul în care se încheie momentul de dezbateri pe cele trei legi ale justiției. A fost publicată și cea de-a treia lege, care urmează să intre în vigoare mâine. Pentru corelarea unora dintre cele trei legi, pentru preluarea unora dintre recomandările Comisiei de la Veneția pentru preluarea unora dintre solicitările scrise, explicite ale CSM. Pentru alte corelări, Guvernul a adoptat prezenta ordonanță de urgență. Noi considerăm și eu, ca ministru al Justiției, consider că modificările aduse legilor justiției se vor dovedi benefice pentru activitatea de înfăptuire a justiției, pentru cetățeni, pentru suplimentarea garanțiilor de realizare a drepturilor și libertăților fundamentale”, a spus Toader.
Tudorel Toader a explicat că nu a mers la Comisia de la Veneția pentru a negocia soluțiile din ordonanța de urgență.
„Eu nu am mers la Comisia de la Veneția în aceste săptămâni pentru a negocia, cum am auzit în spațiul public, soluțiile din ordonanța de urgență. Nu am mers la sediul Comisiei de la Veneția nici pentru a solicita și a lua aprobare pentru aceste soluții. Nu am mers la sediu pe cont propriu, fără o prealabilă dezbatere cu decidenții din țară”.
În sinteză, care sunt principalele modificări. În primul rând, se mărește vechimea necesară în magistratură pentru cei care vor dobândi funcția de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prim-adjunctul și adjunctul acestuia, funcțiile de conducere de la DNA și DIICOT, care momentan sunt de opt ani, deci durata va fi vechimea minimă de 15 ani. În al doilea rând, la Ministerul Justiției, când se fac acele interviuri pentru a se propune președintelui republicii diferitele candidaturi pentru funcții de procurori de rang înalt, ne recomandă Comisia de la Veneția să dăm dovadă de mai multă transparență. În ordonanță am preluat modelul de la CSM și pe viitor, de la momentul intrării în vigoare a ordonanței, respectivele interviuri vor fi transmise, vor putea fi văzute de oricine e interesat în momentul interviului sau din arhivă, la o dată ulterioară”.
„O altă modificare. Astăzi, când vorbim, detașările de procurori, inclusiv în funcție de conducere, se realizează de către secția de procurori de la CSM, când e vorba despre funcții la nivel de parchete de pe lângă Judecătorie, parchete de pe lângă Tribunal, parchete de pe lângă Curtea de Apel. Când e vorba de funcții la Parchetul de pe lângă Înalta Curte, la DNA, la DIICOT, potrivit reglementării, detașarea o dispune procurorul general al României. S-a vorbit de separarea carierelor între procurori- judecători ca în legătură cu cariera procurorilor să decidă secția de procurori a CSM, cariera judecătorilor- secția de judecători a CSM. Această procedură va reveni doar secției de procurori de la CSM și pentru abordare unitară”.
„Atât la DIICOT, cât și la DNA, crește vârsta sau vechimea în profesie pentru a putea accede la 10 ani. Pe viitor, să fii procuror la DNA sau DIICOT va fi nevoie de o experiență de 10 ani. Se consolidează și statutul procurorului detașat la DNA sau DIICOT, în sensul că procurorul-șef poate să-i revoce din structură dacă le aplică cea mai redusă sancțiune: avertismentul. Viitorii procurori vor beneficia de drepturile procurorilor detașați în condițiile legii”, a mai spus Toader.
Principalele modificări aduse prin OUG pe scurt:
- Se mărește experiența solicitată pentru procurorii șefi, procuror-șef de Parchet de la 8 ani cât sunt în prezent, la 15 ani.
- Interviurile pentru procurorii de rang înalt vor fi transmise în direct, arhivate și văzute de oricine dorește.
- Procurorii vor putea fi delegați cu avizul secției de procurori din CSM.
- Atât la DIICOT, cât și la DNA crește vechimea în profesie pentru a putea accede la 10 ani.
- Procurorii șefi nu vor mai putea înceta detașarea procurorilor DIICOT și DNA la cea mai mică sancțiune.
- Reprezentanții societății civile au drept de vot în plenul CSM.
- Ministrul Justiției poate sesiza Inspecția Judiciară pentru a se stabili dacă există indicii că există abateri de la normele comportamentale ale procurorilor.”, arată Tudorel Toader.