Fostul președinte Traian Băsescu a făcut mai multe dezvăluiri despre discuțiile pe care le-a avut cu Vladimir Putin, președintele Rusiei. Băsescu spune și unde ține președintele rus ascuns tezaurul României, care a fost furat în urmă cu mai bine de 100 de ani, și îi prevede și sfârșitul acestuia.
Pentru Putin, problema tezaurului ”nu există”
”Nu vă ascund că problema tezaurului a fost subiect ridicat în discuțiile pe care le-am avut cu președintele Putin la Moscova, ca de altfel și problema transnistreană. Pentru dânsul, cele două probleme nu există și v-aș putea spune că modul cum le expediază este ridicol pentru domnia sa. Spre exemplu, la rugămintea mea de a da atenție returnării tezaurului României, depus la Moscova în timpul Primului Război Mondial, răspunsul președintelui Putin a fost ”noi nu găsim așa ceva”. Nu se găsește, ceea ce nu e adevărat. Știu precis unde este, cum e depozitat și nici n-a fost valorificat în vreun fel. Este acolo, depozitat în hrubele Kremlinului. Îmi permit să spun și deocamdată nu vor să-l returneze”, a declarat Traian Băsescu.
”Rusia ne-a furat tot timpul ce-am avut mai scump”
Fostul șef de stat mai spune că el este convins că România își va primi tezaurul înapoi. Dar asta doar atunci când în Rusia va fi democrație cu adevărat.
”Convingerea mea este că îl vom primi înapoi la un moment dat. Și momentul ăsta nu îmi pare a fi foarte departe. Adică momentul în care în Rusia s-ar putea să apară democrația. Un regim ca al lui Putin nu poate să țină la nesfârșit. Are deja 20 de ani de dictatură în Rusia și 20 de ani de amenințare la adresa vecinilor. Rusia ne-a furat tot timpul ce-am avut mai scump. După Primul Război Mondial, ne-a furat aurul. După al Doilea Război Mondial, ne-a furat pământul, a furat Moldova”, a mai declarat Traian Băsescu.
Istoria aurului românesc furat de ruși
România a încercat în mai multe rânduri să recupereze tezaurul de aur de la Moscova. El a fost trimis în Rusia în timpul Primului Război Mondial și nu a mai fost niciodată returnat în întregime.
Povestea pierderii tezaurului României a început în 1916, în timpul Primului Război Mondial. După intrarea României în război, în august, alături de forțele triplei înțelegeri Antanta, la scurt timp țara noastră se afla într-o situație dificilă, din cauza bătăliilor simultane pe două fronturi: în Transilvania și la Dunăre.
Din cauza avansului trupelor puterilor centrale către București, mai multe instituții, inclusiv Guvernul, Parlamentul, Casa Regală dar și Banca Națională, s-au mutat la Iași.
În pragul iernii anului 1916, deja două treimi din teritoriul țării se afla sub ocupație, iar armata română era în retragere și refacere.
În aceste condiții, Guvernul și conducerea BNR au decis mutarea tezaurului Băncii Naționale în Rusia, singurul stat aliat cu care România se învecina la acea vreme și s-a semnat cu reprezentanții Imperiului Rus acordul pentru efectuarea primului transport la Moscova.
Cităm: „Sub garanția guvernului rus în ceea ce privește securitatea transportului, securitatea depozitului, ca și întoarcerea în România”.
Astfel, în decembrie 1916, plecau spre Moscova 1.738 de casete cu tezaurul Băncii Naționale a României, dintre care 1.735 cu monede și trei cu lingouri, plus alte două casete cu bijuteriile reginei Maria.
Aurul BNR valora 314,5 milioane de lei, iar bijuteriile reginei alte șapte milioane de lei.
Cele 1.740 de casete au fost depozitate la Kremlin, în Sala Armelor, în compartimentul rezervat sucursalei din Moscova a Băncii de Stat a Rusiei și inventariate bob cu bob în ianuarie-februarie 1917.
În vara anului 1917 însă, situația s-a tensionat și mai tare, iar autoritățile române exilate la Iași se așteptau la o nouă ofensivă de proporții. Așa că s-a luat decizia unui al doilea transport al tezaurului României la Moscova, unul mult mai mare decât primul.
De data aceasta, trenul a inclus nu doar valori ale BNR, ci și ale altor instituții: Academia Română, Casa de Depuneri și Consemnațiuni, plus alte bănci, Arhivele Naționale ale României, Muzeul Național de Antichități, Pinacoteca Statului, ministere, mănăstiri. Valoarea totală a bunurilor din acest tren, conform documentelor BNR și protocolului semnat inclusiv de reprezentantul Rusiei, 7,5 miliarde de lei.
Numai aurul depus la Moscova în cele două transporturi se ridica la 91,48 tone de aur fin, pe lângă alte bijuterii, titluri, efecte, cărți, documente și alte valori. Toate au fost depozitate tot în Sala Armelor de la Kremlin.
În octombrie 1917 însă, bolșevicii lui Lenin au cucerit puterea. Țarul și membrii familiei imperiale au fost uciși, iar în ianuarie 1918, Consiliul comisarilor poporului a anunțat ruperea relațiilor diplomatice cu România, arestarea ministrului României la Petrograd și confiscarea tezaurului României depus la Moscova. Au declarat că „puterea sovietică își asumă răspunderea de a păstra acest tezaur pe care îl va preda în mâinile poporului român”.
Și așa a început una dintre cele mai spinoase probleme dintre România și Rusia, care a marcat relațiile diplomatice din ultimii peste 100 de ani. Deși au avut loc două restituiri spațiale – în anul 1935 și 1956 – și a unei serii de 12 monede istorice în 2008, acestea nu au vizat absolut deloc aurul BNR.
Cât despre tezaurul coroanei, bijuteriile reginei Maria, o parte au fost recuperate, dar pe căi neoficiale, în 1917-1918, de un căutător de aur canadian, însărcinat să organizeze căile ferate din Sudul Rusiei.
Din punctul de vedere al Moscovei însă, nu mai era nimic de returnat, lucrurile fiind încheiate prin protocolul din 1956. Actele arată altceva. Abia odată cu tratatul din 4 iulie 2003 privind relațiile prietenești și de cooperare dintre România și Federația Rusă, Rusia a fost măcar de acord cu înființarea unei comisii comune de istorici români și ruși care să analizeze chestiunea tezaurului.
Comisia s-a reunit pentru prima dată în octombrie 2004 la București, dar apoi lucrurile nu au mai avansat absolut deloc.