Tradiţii şi obiceiuri de Sfinţii Constantin şi Elena. Ce nu trebuie să faci în această zi

Astăzi, 21 mai, Biserica Ortodoxă îi prăznuiește pe Sfinții Împărați Constantin și Elena.

Născut în anul 272, Constantin a urcat pe tron după moartea tatălui său.

Intrat în conflict cu fiul împăratului Maximian, Constantin se pregătea de luptă, însă, cu o zi înainte, a văzut semnul crucii pe cer, dar și mesajul: "Prin acest semn vei birui".

Se spune că în acea noapte Hristos i-a apărut în vis și i-a spus să pună semnul crucii pe toate steagurile armatei sale. 

Împăratul Constantin a respectat îndemnul și a ieșit învingător din luptă. De asemenea, după această minune, a dat un decret prin care a oprit prigonirea creștinilor.

Pe de altă parte, mama împăratului Constantin, Elena, a fost cea care a descoperit crucea pe care a fost răstignit Hristos. De asemenea, ea a fost cea care a poruncit zidirea Bisericii Sfântului Mormânt, precum și Biserica din Bethleem.

Tradiţii şi obiceiuri populare de Sfinţii Constantin şi Elena

În tradiţia populară, sărbătoarea Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena este numită şi "Constantin Graur".

Se spune, în lumea satului tradițional, că la această dată puii păsărilor încep să zboare singuri, fiind o sărbătoare dedicată păsărilor.

Potrivit superstițiilor vechi, cine lucrează în această zi va avea parte de pagube, mai ales în privința culturilor de viță-de-vie, căci toate vor fi distruse de grauri.

De asemenea, se mai spune că toate semănăturile făcute după sărbătoarea Sfinților Constantin și Elena se vor usca. 

Totodată, se crede că vara începe cu adevărat în această zi, fiind momentul în care păsările își învață puii să zboare.

În această zi, a Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, pe 21 mai, păstorii respectă o tradiție transmisă din generație în generație. Astfel, aceștia hotărăsc cine va fi baci şi unde vor fi făcute stânele.

De asemenea, se mai spune că cei care împart în această zi cruciulițe sau diverse alimente vor fi protejați atât ei, cât și cei dragi din viața lor.