Potrivit tradiţiei populare, în noapte de 25 spre 26 octombrie, se aprind focuri, iar oamenii se adună în jurul acestora.
Tinerii de la sate se strâng într-un loc înalt şi pun o grămadă de lemne şi cetină de brad, iar în mijlocul acestora se mai pune şi o tulpină de arbore tăiat din pădure. Acest obicei reprezintă un substrat al zeului care moare şi renaşte.
În jurul focului se strigă "Hai la Focul lui Sumedru", iar tinerii care sar peste foc vor fi sănătoşi tot anul.
La lăsarea serii, femeile împart covrigi, fructe şi nuci. Cu toate acestea, cel mai aşteptat moment este prăbuşirea bradului incinerat, care semnifică, de fapt, renaşterea simbilică a zeului mort.
Citeşte şi: Tradiţii şi obiceiuri de Sfântul Dumitru, Izvorâtorul de Mir. Ce nu ai voie să faci astăzi sub nicio formă
Tradiţii de Focul lui Sumedru
Potrivit legendelor populare, Sumedru era un bărbat obişnuit, păstor şi crescător de animale. Acesta se metamorfoza în timpul nopţii în porc, un vechi simbol zoomorf pentru spiritul grâului.
În timpul ceremoniei nocturne numită și Focul lui Sâmedru, eroul legendei capătă înfățișarea unui brad, care este tăiat din pădure și incinerat în timpul unui ospăț nocturn.
Un vechi obicei românesc spune că în ajun de Sf. Dumitru, tinerii care vor să se căsătorească în decursul anului care vine trebuie să sară peste flăcările focului lui Sumedru
Femeile trebuie să împartă, la lumina focului, nuci, mere, struguri, vin și prune uscate
Când focul este aproape stins, conform tradiției, fiecare participant trebuie să ia câte un tăciune pe care să îl arunce în livadă pentru a obține roade bogate anul viitor
O superstiție a ajunului Sfântului Dumitru spune că, dacă în noaptea de Sumedru oile se culcă în grămadă, atunci iarna va fi grea. Dacă oile dorm răsfirate, atunci iarna va fi blândă. De asemenea, dacă gutuile și nucile sunt din abundență, va veni o iarnă grea.