Antena 3 CNN › Life › Știinţă › Tonalitatea vocii este determinată de clima rece sau caldă | Descoperirea inedită a cercetătorilor

Tonalitatea vocii este determinată de clima rece sau caldă | Descoperirea inedită a cercetătorilor

Redacția Antena 3 CNN

1 minut de citit Publicat la 23:46 20 Dec 2023 Modificat la 23:46 20 Dec 2023

OMS avertizează: "Singurătatea, la fel de periculoasă pentru sănătate ca 15 țigări pe zi"

Conform Atlas Obscura, există câteva teorii care explică acest lucru, deși în rândul experților "nu există consens", spune Tianheng Wang, doctorand în lingvistică la Universitatea Nankai și primul autor al noii lucrări.

Conform primei teorii, în climatele reci, întrucât aerul rece este în medie mai uscat decât aerul cald (ceea ce este doar o chestiune de fizică elementară) și întrucât uscăciunea poate face dificilă vibrația corzilor vocale, limbajul a devenit mai silențios pentru că era pur și simplu mai confortabil. În plus, în frig, s-ar putea să vrei să-ți ții gura închisă mai mult timp.

Potrivit celei de-a doua teorii, prezentate de către Wang, aerul din climatul mai cald are tendința de a absorbi și estompa sunetele cu frecvențe mai înalte. Ca rezultat, limbile dezvoltate în aceste regiuni au evoluat către sunete mai sonore și mai rezonante, capabile să facă față mai bine acestei distorsiuni.

Cu toate acestea, cercetarea lui Wang se adaugă la eforturile anterioare care au încercat să stabilească o legătură între sonoritate și temperatură, având totodată și aceleași limitări, conform lui Gary Lupyan, cercetător în domeniul cognitiv de la Universitatea Wisconsin-Madison, specializat în adaptarea limbajului. În primul rând, cercetătorii au analizat doar aproximativ 40 de cuvinte pentru fiecare limbă, parțial din cauza datelor incomplete pentru unele limbi. Lupyan remarcă că acest aspect oferă o privire extrem de imperfaptă asupra modului în care sună o limbă.

În plus, cuvintele luate în considerare în analiză nu sunt ponderate în funcție de frecvență, adaugă Lupyan. Pentru a obține o viziune mai precisă asupra sunetului limbii, ar trebui să se acorde importanță și frecvenței de utilizare a cuvintelor. În final, Lupyan susține că analize mai detaliate ar fi necesare pentru a consolida legătura dintre sonoritate și temperatură. De exemplu, diferențierea între temperatură și umiditate sau luarea în considerare a altitudinii, care poate influența, de asemenea, aerul și modul în care sunetele sunt produse și percepute, ar putea oferi o mai bună înțelegere a mecanismului acestei conexiuni.