Cutremur în România, miercuri după-amiază. Ce magnitudine a avut
Publicat acum 19 minute
'Mulți am fost și mulți suntem care am crezut că după Revoluția de la Timișoara, libertățile fundamentale și drepturile omului vor fi pe deplin respectate în România. Și iată, acum sunt pedepsit exact pentru ce am fost persecutat înainte de decembrie '89 — pentru libertatea de exprimare', a scris Tokes.
El a precizat că, în 2009, a acceptat distincția oferită de președintele de atunci, Traian Băsescu, pentru că știa că prin acesta nu el, ci timișorenii au primit recunoștință 'în semn de înaltă apreciere a curajului și demnității de care au dat dovadă', declanșând revolta istorică împotriva dictaturii comuniste.
'Iar acum retrageți această distincție, cu motivul că toți cei care au vreo decorație trebuie să respecte Constituția României. În primul rând, critica unor articole ale constituției într-un stat de drept nu înseamnă nerespectarea ei, ci este pur și simplu uzul unui drept fundamental din constituție, și anume, a libertății de exprimare. Dar se ivește de la sine întrebarea: toți cei care au fost condamnați pentru corupție și au vreo distincție din partea statului român au fost supuși aceluiași procedeu? Veți analiza sau nu faptele sau declarațiile lor, dacă sunt conforme cu Constituția României?' se arată în scrisoare.
Tokes s-a referit, în continuare, la faptul că granițele culturale ale națiunilor și granițele politice ale țărilor europene de obicei nu coincid.
'Am susținut și susțin și acum, că asemenea poziției Austriei față de comunitatea de limba germană din Italia și asemenea României, care în mod just își ridică vocea pentru apărarea drepturilor comunităților românilor din Moldova, din Ucraina sau din Serbia, și Ungaria are dreptul — ba chiar obligația constituțională — să protejeze comunitățile maghiare de dincolo de granițele ei. Practica politică dusă de Austria, Croația, Suedia, Danemarca, Germania și România trebuie să fie valabilă și justă chiar și în cazul Ungariei. Acest lucru l-am susținut în repetate rânduri, și îl susțin și acum', a menționat Tokes.
Eurodeputatul consideră că decizia președintelui Iohannis, inspirată din demersul pornit de fostul premier Victor Ponta, este nu numai contrar spiritului Timișoarei, ci și 'un imens autogol politic și diplomatic'.
'Care va fi legitimitatea morală a demersurilor politicii externe românești vizavi de românii din Moldova, Ucraina, Serbia sau chiar Ungaria? Sau doriți și Dumneavoastră continuarea practicii de standard dublu: ce este bine și permis pentru români este interzis pentru maghiari? Stimate domnule Președinte, nu știu dacă ați luat această decizie din proprie convingere sau v-ați lăsat ghidat și supus presiunilor din partea lui Corina Crețu, Victor Ponta și alți socialiști, dar nici nu este important. Cu sau fără Dumneavoastră, cu sau fără distincție, eu rămân fidel idealurilor revoluției din Timișoara. În această regiune, românii și maghiarii trebuie să-și respecte reciproc libertatea celuilalt, și dacă e cazul, trebuie să luptăm unindu-ne forțele pentru libertatea și drepturile noastre. Așa cum am făcut în decembrie 1989 la Timișoara. Uniți în libertate: români, germani, maghiari', își încheie scrisoarea Tokes Laszlo.
Președintele Klaus Iohannis a anunțat joi că a decis să-i retragă lui Laszlo Tokes Ordinul "Steaua României".
"Chestiunea a ajuns pe masa mea și trebuie să iau o decizie. După părerea mea trebuie să ținem cont de câteva chestiuni când analizăm aceste spețe. Cel care acordă o distincție vrea să răsplătească pe cel distins, să răsplătească un merit, cel care primește și acceptă această distincție trebuie să recunoască România și Constituția României, să aprecieze valorile care stau la baza Constituție României. Având în vedere toate acestea am decis să retrag Ordinul 'Steaua României' dlui Laszlo Tokes", a spus șeful statului la Palatul Cotroceni.
Înalta Curte de Casație și Justiție a respins pe 25 februarie recursul lui Laszlo Tokes față de decizia prin care Curtea de Apel București confirma, în 2014, legalitatea măsurii de retragere a distincției. Decizia Instanței supreme este definitivă.
Curtea de Apel București respinsese ca inadmisibilă solicitarea lui Laszlo Tokes de anulare a deciziei Consiliului de Onoare al Ordinului Național "Steaua României" prin care i s-a retras distincția, primită în anul 2009 de la președintele Traian Băsescu, pentru meritele sale în Revoluția din 1989.
Pe 20 noiembrie 2013, Consiliul de Onoare al Ordinului Național "Steaua României" a decis retragerea distincției acordate lui Laszlo Tokes.
Principalul motiv al retragerii a fost că, în data de 27 iulie 2013, Laszlo Tokes i-a cerut premierului Ungariei, Viktor Orban, la lucrările Universității de Vară Balvanyos, ca împreună cu Guvernul pe care îl conduce să construiască "un sistem de cooperare națională", astfel încât să ofere "protectorat" Transilvaniei, "așa cum a făcut Austria cu Tirolul de Sud".