Rețeaua TikTok a intrat în centrul atenției și a controverselor într-o mulțime de țări din lume, în unele a ajuns chiar să fie interzisă complet, în timp ce altele obligă angajații din domeniul guvernamental să nu o aibă instalată pe telefoanele de serviciu. Furtuna a pornit pentru că această rețea socială, care aparține Chinei, facilitează publicarea de dezinformări și manipulări care pot să ajungă la un public uriaș, având în vedere numărul de utilizatori. Reacția puternică față de TikTok a venit, însă, mai ales după descoperirea că rețeaua poate fi folosită de actori ostili pentru a influența alegeri în multe țări ale lumii și pentru a produce rezultate care distorsionează dramatic voința democratică.
Pe lângă România, există date despre manipulări ale alegerilor prin TikTok și în alte țări, inclusiv în SUA sau Regatul Unit. În Filipine sau în Indonezia, la fel ca în România, TikTok a fost instrumentată pentru candidații la prezidențiale care au schimbat întreaga opinie publică față de persoanele lor cu campanii bine țintite.
Situația este cu atât mai problematică cu cât TikTok are deja peste un miliard și jumătate de utilizatori la nivel global, iar aplicația a devenit un „incubator” de fake news, manipulare, informații înșelătoare și propagandă pentru unele dintre cele mai odioase personaje și regimuri.
TikTok ca instrument de manipulare a votanților și de distorsionare a alegerilor
Nu doar România a fost victima unei campanii bine coordonate și bine puse la punct pentru manipularea votanților prin intermediul TikTok. În fapt, metodele de manipulare și de diseminare a propagandei online și a dezinformărilor deveniseră deja bine rafinate la momentul în care Călin Georgescu își punea în aplicare metodele pe rețeau TikTok în România.
Cazul Germaniei
La alegerile din Germania din 2021, identitatea unor candidați și politicieni importanți a fost furată și folosită abuziv de conturi false cu un număr mare de urmăritori. De asemenea, chiar parlamentul german avea un cont fals pe TikTok, urmărit de peste 14 mii de oameni și folosit pentru a răspândi propagandă politică, conform unei investigații a Foundation Mozilla.
La prima vedere, părea că acest cont este unul oficial al legislativului german, însă la o privire mai atentă se putea afla că parlamentul nu avea cont oficial pe TikTok.
Analiza Mozilla a arătat că deși pe acest cont erau publicate mesaje susținute de parlamentari germani din toate partidele, cele mai multe aparțineau politicienilor extremiști de la AfD.
Conform analizei din 2021, 42 din 77 de clipuri, adică 55%, arătau discursul unui politician extremist.
În același timp, atunci când apăreau politicieni non-AfD, ei răspundeau la teme ridicate de politicieni extremiști. Doar 12 clipuri păreau să nu aibă nicio legătură directă cu AfD, partid care în perioada respectivă avea 12,6% dintre mandatele din legislativ.
Pe lângă această manieră de manipulare subtilă, pe TikTok au existat și o serie de conturi false ale politicienilor – printre victimele furtului de identitate de acest fel s-a numărat președintele german, Frank-Walter Steinmeier. Trei conturi separate îi furaseră, atunci, identitatea președintelui german.
Cont fals pe TikTok cu peste 3.000 de urmăritori. Cei din spatele contului susțineau că acesta aparține președintelui german. Foto: Foundation Mozilla/captură datată din 26 iulie 2021.
Cazul Filipinelor
Ferdinand Marcos Jr., cunoscut și sub porecla sa „Bongbong” a folosit și el TikTok ca instrument de propagandă și manipulare pe scară largă pentru a câștiga alegerile din 2022, rescriindu-și, practic, istoria familiei. Bonbong Marcos este fiul sângerosului dictator Ferdinand Marcos, care a condus Filipinele între 1965 și 1986. De-a lungul anilor în care a condus dictatorial Filipinele pe baza legii marțiale, regimul Marcos s-a remarcat prin brutalitate, corupție și cleptocrație.
Ferdinand Marcos a ordonat uciderea a mii de oameni din motive politice, a furat miliarde de dolari din bugetele țării, iar familia sa a trăit într-un lux opulent în timp ce mare parte din țară se zbătea în sărăcie.
În 2022, însă, tinerii care nu prinseseră nici măcar un an de regim Marcos aflau de pe TikTok că perioada dictaturii a fost una de „fericire națională”.
Crisdel Alvarez, care avea 25 de ani în 2022, spunea că TikTok îi e suficient ca sursă de informare, conform unui articol LA Times de la acea vreme.
„TikTok ne aduce aminte de vremurile bune. Nu mai credem în cărțile de istorie. Acum avem rețele sociale”.
„Moștenirea familiei Marcos este o eră de aur a păcii și prosperității. Viața era ușoară sub Marcos. Aveam ordine, iar corupția era la un nivel minim”, spunea o altă tânără de 22 de ani, Korraine Mangaoang, care nu știa mare lucru despre Marcos Sr. înainte să descarce și să folosească TikTok.
Imediat cum a fost întrebată, ea a spus că ce se spune de rău despre familia Marcos este „o minciună” – „Acuzațiile împotriva familiei nu au fost niciodată dovedite în justiție”, repeta ea o susținere evident falsă rostogolită și răspândită pe același TikTok.
Această realitate „alternativă” nu e un accident, ci o creație impusă în mințile oamenilor dependenți de TikTok de actori ostili care caută să profite de faptul că oamenii nu mai pun la îndoială nimic din ce citesc pe internet.
Susțineri absolut ridicole au ajuns să fie crezute de o manieră aproape religioasă de utilizatorii de TikTok din Filipine – printre altele că economia filipineză era pe locul doi în lume după Japonia în timpul lui Marcos Sr. sau că dictatorul filipinez a luat cea mai mare notă din istorie la examenul de barou.
Ajutat de o rețea bine pusă la punct de troli online, campania lui Bongbong Marcos a rescris, practic, istoria familiei sale, a tatălui său și a întregii țări în mințile unor tineri care l-au votat.
Pe TikTok apăreau, atunci, o mulțime de clipuri video în care familia Marcos era portretizată drept o dinastie politică respectată global care a adus un „rafinament” de tip Jackie Kennedy în palatul prezidențial de la Manila. Astfel, TikTok a creat pentru milioane de tineri filipinezi nu doar o narațiuni în care puteau să creadă, ci și un vibe aparte.
Detestată odinioară pentru stilul de viață extravagant și pentru cheltuielile obscene într-o țară extrem de săracă, soția dictatorului, Imelda Marcos, era portretizată pe TikTok ca o „prințesă rafinată” într-un clip scurt de la întâlnirea ei cu pe atunci prințul Charles al Marii Britanii, în timp ce pe fundal era pusă o melodie populară.
Un alt clip, vizualizat de peste un milion de ori, compara stilul de mers al mai multor foști președinți – în momentul în care apare Marcos Sr., muzica crește rapid în intensitate și pare că se potrivește la fix cu stilul de mers al dictatorului.
„Mersul lui FEM (acronimul numelui lui Marcos Sr.) ne dă un sentiment diferit”, apare ca mesaj pe acest clip video.
În același timp, Bonbong Marcos este prezentat ca un familist convins, trăsătură moștenită de la „hotărâtul său tată”, un personaj gata să readucă mândria filipinezilor, într-o țară lovită de multiple crize economice și sociale, inclusiv din cauza pandemiei de Covid.
„Încearcă să câștige o parte mare din electoratul filipinez care nu a trăit niciodată greutatea economică și încălcările brutale ale drepturilor omului din perioada legii marțiale. Sunt manipulați de o falsă nostalgie”, spunea, în 2022, Ronald Mendoza, decan al Școlii de Guvernare Ateneo din Manila.
Tot acest conținut a fost diseminat în forță de o rețea masivă de troli și conturi anonime care a acționat concomitent pe rețelele sociale, perpetuând conținutul de pe TikTok. După ce un clip video era încărcat pe platformă, el era foarte rapid vizualizat și răspândit de mii de alte conturi false, ceea făcea ca algoritmul să-l preia drept conținut de succes și să-l livreze rapid în toate direcțiile.
Strategii poltiici de la Manila au vorbit și de felul în care foloseau TikTok-eri influenți pentru a-și transmite mesajele către milioane de oameni – aceștia erau plătiți cu între 95 și 570 de dolari pentru fiecare clip publicat – ei apăreau inclusiv purtând haine inscripționate cu mesaje de campanie sau își instruiau chiar direct urmăritorii să voteze pentru un anumit candidat.
„Îi identificăm pe TikTok-erii cu cei mai mulți urmăritori din diferite zone și îi angajăm să ne facă clipuri video”, declara un expert de strategie politică online din Filipine, sub rezerva anonimatului.
Pentru că TikTok are o bază de utilizatori preponderent tineri, strategia politică a lui Bongbong a țintit direct cel mai mare segment populațional filipinez – în Filipine, jumătate dintre votanți au 40 de ani sau mai puțin.
Cazul Statelor Unite, 2022 și 2024
Înaintea alegerilor intermediare din 2022, campania de manipulare și dezinformare a intrat în plină forță pe TikTok în Statele Unite – teoriile conspirației care înainte circulau pe canale mai discrete, prin forumuri ascunse pe dark web sau pe pagini Qanon, și-au găsit public, unul mult mai larg și mai dispus să le asculte, pe TikTok.
Pentru că TikTok este o rețea cu un reach uriaș, care se folosește de clipuri video scurte și de un algoritm greu de urmărit și verificat, dezinformările sunt și ele foarte greu de contracarat și oprit odată ce ajung să fie distribuite le un număr uriaș de oameni. În plus, este și mult mai dificil de moderat conținutul video, față de conținutul text, acesta din urmă mai degrabă prevalent pe rețelele sociale clasice.
În 2018, rețeaua abia fusese introdusă în Statele Unite, așa că timpul pentru a influența alegerile intermediare din 2018 a fost scurt, iar în 2020 încă era considerată o aplicație de divertisment și nimic mai mult.
În 2022, însă, lucrurile se schimbaseră radical, iar utilizatorul american mediu petrecea în medie 82 de minute pe platformă în fiecare zi, iar strategii politici începuseră să îl folosească drept un mecanism important de răspândire a mesajului politic.
Cele mai distribuite teorii ale conspirației au fost cele răspândite inițial de Donald Trump – legate de alegerile din 2020 pe care le-a pierdut și despre care a susținut constant, în mod fals, că au fost fraudate. Altele erau despre tentativa eșuată de insurecție din 6 ianuarie 2021, sau despre „previziuni” cu privire la „valuri de Covid-19” care să oprească oamenii din a vota în persoană în alegeri.
În 2024, lucrurile evoluaseră deja, iar dezinformările se făceau inclusiv folosind voci generate prin AI – într-o astfel de postare, o voce gravă pare că citește o știre despre o presupusă tentativă de asasinat la adresa lui Donald Trump în Florida – postarea se răspândea, însă, în martie 2024 cu luni de zile înainte de tentativa reală de asasinat la un miting din Pennsylvania.
Alte clipuri înșelătoare afirmau că Trump a fost arestat pentru că ar fi „atacat un judecător”, în timp ce un altul susține că Melania Trump vrea să divorțeze „din cauza mirosului” soțului ei.
În plus, WSJ a scris că a descoperit cel puțin 91 de conturi cu manipulări, dezinformări și informații false. Conturile erau operate din China, Nigeria, Iran și Vietnam și erau legate unele de celelalte în modalități extrem de complexe.
Cazul Marii Britanii
În iunie 2024, cu fix o lună înainte de alegerile parlamentare din Marea Britanie, BBC scria despre felul în care TikTok este folosit ca instrument de manipulare mai ales în regiuni extrem de competitive.
Votanților tineri li se recomandau clipuri video fake realizate cu ajutorul Inteligenței Artificiale – în ele apăreau lideri de partid care făceau susțineri false, printre altele.
Clipurile video în cauză au strâns sute de mii de vizualizări și răspândeau teorii ale conspirației precum cea conform căreia Rishi Sunak a convocat alegerile anticipate din cauza unui mare scandal secret sau o alta care susținea că actualul premier, Keir Starmer, este persoana responsabilă de faptul că pedofilul în serie Jimmy Savile nu a fost niciodată pus sub acuzare.
Clipuri care păreau a fi de satiră arătau un Rishi Sunak generat prin AI care le cerea votanților să nu îl voteze sau le spunea că le va trimite prietenilor săi „niște mălai”.
La fel ca în România, alte clipuri fake generate prin AI răspândeau informația falsă că tinerii de 18 ani vor fi încorporați și „trimiși să lupte pe front” în Ucraina sau Gaza. Deși unele erau descrise drept „satiră” sau „parodie” în descrieri, utilizatori scriau în comentarii că erau confuzi cu privire la valoarea de adevăr a informațiilor transmise, mulți dintre ei fiind chiar convinși că informațiile erau veridice.
Alte dezinformări îl arătau pe Keir Starmer susținând că „a apărat teroriști” sau că a „salvat criminali de copii și ucigași cu topoare”.
Diferite postări fake news de pe TikTok înainte de alegerile din Marea Britanie. Foto: Captură BBC
În plus, partidul pro-Brexit al lui Nigel Farage a beneficiat și el de o campania concertată și bine coordonată de mesaje de vot – mesaje de tipul „UK reform now”, „Vote reform UK” sau „Reform UK is getting my vote” au fost răspândite în cascadă în comentarii la o mulțime de clipuri video, mai mult decât la oricare alt partid.
La o privire mai atentă, conturile păreau că aparțin unor boți care postau rapid și în volum mare pe clipurile cu conținut politic.
Cei de la BBC au creat mai multe conturi fictive, bazate pe un model științific, pentru a observa ce fel de conținut ar putea ajunge la votanți din regiuni electorale competitive – un astfel de cont, care ar fi aparținut unei tinere de 25 de ani fără interes activ în politică, a primit constant în unul din zece recomandări meme-uri politice, inclusiv conținut oficial de la partidele britanice.
Eșecul TikTok în a-și controla conținutul
Un raport citat de Euractiv a arătat că TikTok a aprobat și distribuit reclame politice care conțineau dezinformări înaintea alegerilor europene.
De exemplu, compania internațională Global Witness a creat 16 reclame specifice cu informații false menite să ajungă la publicul irlandez și a încercat să obțină aprobare pentru ele de la TikTok, YouTube și Twitter.
TikTok le-a aprobat pe toate, în timp ce YouTube a blocat 14, iar Twitter le-a eliminat pe toate. Acest lucru arată că platforma e puțin interesată de a modera și de a bloca conținutul manipulator și că singurul său interes sunt profiturile, chiar și în dauna publicului său.
Reclamele false, trimise spre aprobare la rețelele sociale în mai, conțineau informații care puteau afecta serios integritatea alegerilor – „avertismente” pentru populație să nu vină la vot pentru că exista un pericol de violențe sau răspândirea unor boli contagioase sau „anunțul” că vârsta legală de vot a fost crescută la 21 de ani.
Ulterior, TikTok a recunoscut că aceste reclame îi încălcau politicile și regulile. După o „investigație internă”, platforma a susținut că reclamele au fost aprobate din cauza unei „erori umane” și că a „instituit rapid procese noi pentru a evita un astfel de incident pe viitor”.
CNN scria, în 2022, că utilizatorii TikTok sunt bombardați, imediat ce deschid aplicația, de conținut înșelător, informații false și teorii ale conspirației. Aproape 20% dintre clipurile prezentate într-o sesiune de TikTok conțin informații false, conform unui raport citat de publicația americană.
Cercetătorii de la NewsGuard au arătat că utilizatorii TikTok, în mare parte adolescenți și adulți tineri „au primit clipuri video cu conținut înșelător și fals în primele 20 de rezultate, uneori chiar din primele cinci”.
Prin comparație, Google „a furnizat rezultate de calitate mult mai înaltă și mai puțin polarizantă, cu mult mai puține dezinformări”.
Din analiza a 540 de clipuri de pe TikTok, 105, adică 19,4%, conțineau susțineri false – despre vaccinuri, despre alegerile din 2020 sau referințe directe la gruparea conspiraționistă Qanon.
Interzicerea platformei
Mai multe guverne din toată lumea au interzis deja TikTok ca urmare a îngrijorărilor legate de răspândirea propagandei, discursului urii, conținutului manipulator, campaniilor de provocări și amenințărilor teroriste.
Cel puțin 34 de țări au interzis total sau parțial platforma TikTok. În SUA, ea a fost interzisă pe telefoanele folosite de angajați guvernamentali din teama că datele de pe aceste telefoane ar putea să fie furate de regimul de la Beijing, compania mamă care controlează platforma fiind una chinezească, Bytedance.
India este cea mai mare și mai importantă țară care a interzis total TikTok. Estimările arătau că India avea peste 150 de milioane de utilizatori de TikTok, cea mai mare piață pentru rețeaua socială.
Interdicția a fost impusă din iunie 2020, iar alte 58 de alte aplicații chinezești au fost și ele blocate. Creatorii de conținut sau adaptat rapid la noua realitate și au trecut de pe platforma chinezească pe Instagram și pe Youtube, folosind Reels și Shorts, cele două sisteme de livrare de conținut în formă de clip scurt al celor două platforme.
Alte țări au interzis parțial TikTok, asemeni SUA, pe dispozitivele folosite pentru sarcini oficiale, el sunt: Franța, Marea Britanie, Canada, Austria, Letonia, Estonia, Danemarca, Norvegia, Belgia, Olanda, Irlanda, Australia și Noua Zeelandă.