The Observer: Povestea miilor de românce care lucrează ca sclave în Sicilia

Mii de femei românce care lucrează în agricultură în provincia Ragusa din Sicilia sunt victime a numeroase abuzuri, inclusiv ameninţări şi agresiuni sexuale, lucruri care se petrec într-o impunitate aproape totală, relevă un reportaj publicat duminică de săptămânalul britanic The Observer.

Potrivit organizaţiei italiene care apără drepturile imigranţilor, Proxyma Association, mai mult de jumătate dintre femeile românce care lucrează în fermele din acea zonă sunt obligate să întreţină relaţii sexuale cu angajatorii lor, iar aproape toate lucrează în condiţii de muncă forţată şi de exploatare severă.

Poliţia locală menţionează la rândul ei că aproximativ 7.500 de femei, majoritatea românce, trăiesc şi muncesc în condiţii de sclavie în fermele din regiunea Ragusa.

Un comandant al carabinierilor din Sicilia a descris această regiune drept un centru al exploatării. 'Aceste femei muncesc ca sclavii pe plantaţie şi ştim că ele sunt şantajate să întreţină relaţii sexuale cu proprietarii fermelor sau ai serelor, prin subjugarea lor psihologică', afirmă comandantul Guido Volpe. 'Nu este uşor să investigăm sau să împiedicăm aceste lucruri, întrucât de cele mai multe ori femeile se tem să vorbească', explică el în continuare.

Multe dintre româncele aflate într-o asemenea situaţie au acasă în România copii şi familii de întreţinut şi prin urmare se simt obligate să facă unele alegeri disperate, subliniază The Observer, dând exemplul lui Nicoleta Bolos, care a îndurat violuri şi bătăi noapte după noapte. 'Prima dată, chiar soţul meu mi-a spus că trebuie să fac asta. Proprietarul serei unde ni s-a dat de lucru vroia să se culce cu mine, iar dacă refuzam nu ne-ar mai fi plătit şi ne-ar fi dat afară', povesteşte ea, menţionând că a fost chiar ameninţată cu un pistol de către angajator.

'Când am venit aici, am crezut că vin pentru o muncă grea, dar decentă, într-o altă ţară europeană, dar am sfârşit prin a deveni sclavi', continuă Nicoleta Bolos, care, la fel ca şi alte românce, a fost ani la rând victima violurilor şi abuzurilor comise de patronii locali şi de prietenii lor.

'Acolo de unde am venit eu, din Moldova românească, nimeni nu are loc de muncă (...) Salariul mediu acolo este de 200 de euro pe lună. Aici (în Italia) poţi câştiga mult mai mult, chiar dacă trebuie să suferi', mărturiseşte ea mai departe.

Reporterii publicaţiei The Observer au vorbit cu zece românce care lucrează în fermele din Ragusa - regiunea Italiei lider la producţia de legume şi fructe - şi toate au descris exploatarea şi agresiunile sexuale ca fiind ceva de rutină. Ele sunt obligate să muncească 12 ore pe zi în condiţii de căldură extremă, fără apă, cu salarii neplătite şi obligate să trăiască în clădiri izolate în condiţii degradante şi neigienice. În timp ce muncesc trebuie să facă faţă adesea şi violenţei fizice, ameninţărilor cu arme şi şantajelor îndreptate chiar şi împotriva familiilor.

În anul 2015, profesoara Alessandra Sciurba, de la Universitatea din Palermo, a fost coautoare a unui raport ce a documentat exploatarea femeilor românce în Sicilia. Ea atrage acum atenţia că între timp situaţia s-a înrăutăţit şi mai mult.

Ea subliniază că, potrivit definiţiei date de Organizaţia Internaţională a Muncii, în aceste cazuri este vorba pur şi simplu de muncă forţată şi de trafic cu fiinţe umane, deşi femeile românce au ajuns în această situaţie în urma unei 'decizii conştiente' de a lucra în agricultură în Sicilia.

La rândul ei, procuroarea Valentina Botti, care investighează mai multe cazuri de exploatare şi agresiune sexuală, confirmă că abuzurile împotriva femeilor românce reprezintă un 'fenomen uriaş' în acea parte a Italiei.

'Vorbim despre mii de femei care ar putea fi victime ale unor abuzuri serioase. Dar foarte puţine vin să denunţe. Cele mai multe acceptă abuzul ca pe un sacrificiu personal pe care trebuie să-l facă pentru a-şi păstra locurile de muncă. Implicaţiile pierderii locului de muncă sunt devastatoare pentru cele mai multe dintre ele', explică procuroarea.

Totuşi, reportajul sugerează că, pe lângă teama femeilor de a se adresa poliţiei, nici autorităţile italiene nu prea îşi dau interesul să rezolve această problemă. Încercările de a aduce această chestiune în dezbaterea parlamentului de la Roma nu au dat rezultate, singurul demers mai notabil fiind o cerere adresată guvernului în anul 2015 să iniţieze o investigaţie.

Numeroasele violuri comise asupra româncelor sunt confirmate şi de numărul foarte mare al avorturilor în rândul femeilor românce din acea zonă. Astfel, deşi româncele reprezintă numai 4% din populaţia feminină a provinciei Ragusa, statistica arată că lor le revin 20% din avorturile înregistrate. De altfel, adesea ele vin la spital pentru avort însoţite de patronii lor sau de alţi bărbaţi italieni.

Pe lângă toate aceste abuzuri, condiţiile de muncă sunt uneori chiar periculoase. O arată cazul unei alte românce care s-a îmbolnăvit şi a născut prematur după ce a fost obligată să lucreze cu produse chimice, fără să i se ofere echipament de protecţie.

Nicoleta Bolos şi soţul ei au plecat din respectiva fermă, dar nu şi-au mai găsit de lucru nicăieri în altă parte. Prin urmare, după un scurt sejur în România, în final s-au reîntors în Ragusa. O altă româncă, Gloria, în vârstă de 48 de ani, afirmă că a fost concediată după ce a refuzat avansurile sexuale ale patronului şi s-a adresat poliţiei. Dar nimeni din zonă nu a vrut apoi să o angajeze, ceilalţi patroni aflând că ea a s-a plâns poliţiei.

Agricultura Italiei se bazează în mare măsură pe forţa de muncă a imigranţilor, numărul acestora care lucrează în sectorul agricol în sudul Italiei fiind estimat la aproximativ 120.000.

După ce ani la rând au fost acuzaţi că exploatează refugiaţi şi imigranţi ilegali veniţi din afara Europei, patronii de ferme din Italia s-au reorientat către forţa de muncă venită din statele mai sărace ale Uniunii Europene, astfel crescând numărul românilor care lucrează în agricultură.

Dar cu toate că sunt cetăţeni europeni, nici în cazul românilor fermierii din Ragusa nu respectă legea. Conform legislaţiei italiene, ei sunt obligaţi să ofere lucrătorilor sezonieri contracte şi un salariu de cel puţin 56 de euro pentru o zi de lucru de opt ore. În realitate însă, conform reportajului din The Observer, acest salariu rareori trece de 20 de euro pe zi.