Săpăturile în curs de desfășurare ale unui oraș grecesc antic din vestul Turciei au scos la iveală artefacte și vestigii arheologice care datează încă din secolul al V-lea î.Hr. - inclusiv un vas plin cu un număr nedeclarat de monede de aur valoroase, care a fost ascuns timp de peste 2.000 de ani, notează CNN.
Cercetătorii au descoperit ascunzătoarea în Notion, un oraș fortificat de 80 de acri care a fost ocupat din secolul al VI-lea î.Hr. până în secolul I d.Hr. Găsită îngropată - probabil intenționat - sub podeaua unei curți interioare din secolul al V-lea î.Hr., averea ar putea spune povestea unui soldat mercenar antic din acele vremuri pline de conflicte, potrivit unui comunicat de presă al Universității din Michigan.
„Descoperirea unor artefacte atât de valoroase în cadrul unei săpături arheologice controlate este foarte rară", a declarat în comunicat conducătorul săpăturilor, Dr. Christopher Ratté, profesor de artă și arheologie mediteraneană antică la Universitatea din Michigan și director al Notion Archaeological Project.
„Nimeni nu îngroapă vreodată un tezaur de monede, în special monede din metale prețioase, fără intenția de a-l recupera. Așadar, doar cea mai gravă nenorocire poate explica păstrarea unei astfel de comori."
Situl include caracteristicile tipice ale unui oraș grecesc antic, cum ar fi un teatru, temple, case de oraș și o piață. Notion a stat în mare parte neatins și neexplorat timp de mii de ani, până în urmă cu aproximativ un deceniu, când Ratté și o echipă de cercetători au început procesul de supraveghere aeriană și cartografiere a rămășițelor vizibile ale orașului despre care s-a constatat că datează din epoca elenistică (323 î.Hr. - 30 î.Hr.).
Dar când cercetătorii au început săpăturile în 2022, cu scopul de a studia rămășițele care nu erau vizibile deasupra solului, au făcut o descoperire palpitantă: Potrivit comunicatului, sub fundația unei case mari din curtea interioară din epoca elenistică se aflau rămășițele unei case mai vechi, cu fragmente de ceramică în pereții săi datând din secolul al V-lea î.Hr. Cercetătorii au găsit apoi tezaurul de monede îngropat sub podea în casa mai veche.
Artefactele spun povestea celor care au locuit în oraș nu doar în perioada dintre domnia lui Alexandru cel Mare și Imperiul Roman, ci și cu sute de ani înainte, când tensiunea era mare între civilizația greacă și Imperiul Persan.
O monedă de aur, salariul pe o lună pentru un soldat
Monedele recent descoperite datează din perioada de domnie a Imperiului Persan (secolul al VI-lea î.Hr. până în jurul anului 330 î.Hr.) și sunt cunoscute sub numele de darics persani, pentru arcașul îngenuncheat de pe partea din față a monedei care îl reprezintă pe regele persan Darius. La fel ca majoritatea monedelor antice din secolele VI-IV î.Hr., această monedă nu are date pe ea, ceea ce reprezintă o provocare pentru cercetătorii care doresc să stabilească cu exactitate când a fost produsă, a declarat Dr. Peter van Alfen, curator șef la Societatea Americană de Numismatică, care nu a luat parte la săpături.
„Mai multe tezaure enorme de darics au fost găsite în trecut, numărând mii de monede, dar acestea nu au fost găsite de arheologi, astfel încât monedele au fost dispersate și contextul tezaurului (a fost) pierdut pentru totdeauna", a declarat van Alfen într-un e-mail. „Faptul că acest tezaur daric a fost găsit în cadrul unei săpături arheologice controlate este rar. ... Contextul (arheologic) al acestui tezaur ar putea oferi un reper absolut de datare pentru anumite tipuri de darics."
În cei aproximativ 200 de ani în care monedele au fost produse, acestea au suferit modificări stilistice minore pe care cercetătorii au încercat să le pună în ordine cronologică, a declarat Ratté. Descoperirea monedelor alături de dovezi externe de datare le permite oamenilor de știință să înțeleagă cum această monedă a avut o valoare intrinsecă ridicată pentru acea perioadă.
Nu este clar pentru ce anume a fost folosită această monedă valoroasă - o ipoteză este că era o modalitate de plată a mercenarilor, a spus van Alfen. O monedă de aur ar fi fost echivalentul salariului pe o lună pentru un soldat mercenar, potrivit Universității din Michigan. Monedele de argint erau folosite mai frecvent pentru cheltuielile zilnice, cum ar fi mersul la magazin. Acestea erau cunoscute sub numele de sigloi persani de argint, dintre care 20 ar echivala cu o monedă de aur.
„Faptul că acest tezaur a fost găsit într-o casă sugerează că, indiferent de scopul urmărit de acele darics de producție, ele erau folosite în acest caz ca un depozit de bogăție", a declarat van Alfen. Din cauza valorii ridicate a monedei de aur, „era mult mai eficient să se stocheze averea în monede de aur decât în argint", a adăugat el.
În ceea ce privește motivul pentru care proprietarul nu s-a mai întors să recupereze aurul, Ratté a sugerat că acesta ar putea fi un indicator al locului Notion ca frontieră între civilizația greacă și Imperiul Persan în timpul secolelor de conflict. Mai multe scenarii ar fi putut duce la abandonarea monedelor, a sugerat el, inclusiv unul în 427 î.Hr. când un general atenian a atacat și a masacrat un grup de mercenari pentru Persia.
O altă astfel de ciocnire a avut loc la sfârșitul secolului al V-lea î.Hr. când marina spartană i-a învins pe atenieni într-o bătălie și aceștia au fost nevoiți să evacueze orașul, a adăugat el.
De asemenea, este posibil ca ascunzătoarea să fi aparținut vreunui cetățean prosper care spera să trăiască într-o zi ca un rege, așa cum a făcut „Pythius (un arhitect din Grecia antică), extrem de bogat, care avea aproximativ 4 milioane de darici în cuferele sale, după cum povestește Herodot", a spus van Alfen.