La doi ani şi jumătate de la izbucnirea războiului, Ucraina şi-a sărbătorit Ziua Independenţei, dar şi avântul, succesul şi curajul de a-şi recupera teritoriile luate abuziv de ruşi. Pe front, duşmanii încep să simtă puterea ripostei ucrainene. Militarii Kievului au un suflu nou şi sunt încrezători, animaţi în aşteptarea unei victorii pe care o văd iminentă. Pentru ucrainenii de rând, însă, viaţa curge mult mai lent. În localităţile de la graniţa României, măcinate până acum de sunetul dronelor, de teamă şi incertitudine, viaţa încearcă o revenire la firesc.
226 de metri, atât despart orașul Sighetu Marmației de Slatina, comună situată în partea sudică a Ucrainei, cu o populație de peste 8.500 de ucraineni, majoritatea dintre ei de etnie română. Înainte de începerea conflictului cu Rusia, 5.000 de români și ucraineni traversau zilnic podul de peste Tisa cu mașina sau chiar pe jos. După război, totul s-a schimbat radical.
Dacă înainte de război mii de români treceau zi de zi pe acest pod pentru a face cumpărăturile în Ucraina, pentru că alimentele, dar și prețul combustibilului erau mult mai ieftine decât în România, astăzi, nimeni nu se mai grăbește să treacă granița. De ce? Pentru că războiul a adus cu el și explozia prețurilor.
Doar femeile și bătrânii ucraineni trec podul de peste Tisa
Acum, doar femeile și bătrânii ucraineni trec podul de peste Tisa, fie pentru a face cumpărături din România, fie pentru a-și vedea rudele dezertate. Pentru a nu fi înrolați, mii de bărbați din zonă au fugit chiar din prima zi de la începerea războiului.
Mulți dintre cei care ar trebui să fie înrolați în armată continuă să își riște viața trecând ilegal granița. Zeci de cetățeni au fost găsiți fără suflare în râul Tisa, dar și prin munți.
Iulia Stan, purtător de cuvânt al ITPF Sighetu Marmaţiei: „La granița Maramureșului cu Ucraina, în primele șapte luni ale acestui an, au fost depistați aproximativ 3.500 de cetățeni ucraineni care au trecut ilegal frontiera din Ucraina în România și au solicitat o formă de protecție din partea statului român, fapt pentru care s-au demarat procedurile specifice în astfel de situații. Din păcate, am avut parte și de situații tragice. Pe raza celor 163 de kilometri, de când s-a declanșat conflictul în Ucraina și până în prezent, au fost descoperiți 25 de bărbați fără semne vitale.”
Atmosfera apăsătoare a războiului se resimte puternic în discursul cetățenilor
Odată ce treci granița și intri pe teritoriul Ucrainei, atmosfera apăsătoare a războiului se resimte puternic în discursul cetățenilor. Doamna Maria are un magazin chiar la intrare în comuna Slatina. Fii și nepoții i-au dezertat în România pentru a nu fi înrolați în armată. Frica de a nu-i mai revedea o macină zi de zi.
Unii dintre cei care nu au reușit să dezerteze se ascund de autoritățile ucrainene care îi înrolează cu forța
Autoritățile ucrainiene încearcă totuși să le ușureze viața cetățenilor rămași în țară. Un exemplu grăitor în acest sens este primarul comunei Slatina. Este primul edil român ales în regiune și are sub tutelă șase localități din raionul Teceu, însumând 37.600 de locuitori.
Pentru localnici primarul a modernizat drumuri, spitale, parcuri, școli și licee și toate acestea, spune el, după începerea războiului, pentru ca localnicii să fie motivați să rămână.
Și sistemul de securitate a fost pus la punct. 126 de camere de luat vederi împânzesc cele șase comune aflate sub jurisdicția edilului.
De la începerea războiului, aproximativ 40% dintre bărbații cu vârsta legală au trecut granița de teamă de a nu fi înrolați. Aproximativ 11.000 de ucraineni au trecut ilegal frontiera de nord a României.