„Terapia prin respingere”, provocarea în trend pe TikTok. Oamenii ies pe stradă și cer diverse lucruri străinilor pentru a fi refuzați

Un nou trend de pe TikTok adună tot mai mulți „adepți”: terapia prin respingere. Psihologii explică ce efecte poate avea asupra sistemului emoțional al persoanelor care se expun în mod repetat unui „nu” hotărât.

Din mulțime, Michelle Panning și-a ales ținta, un bărbat pe care nu-l cunoștea, și i-a pus o întrebare neobișnuită. Mâinile îi tremurau în timp ce se filma cu telefonul: „Îmi puteți împrumuta 100 de dolari, vă rog?”, a întrebat ea. „Nu”, a răspuns el. Amândoi au zâmbit și au plecat pe drumuri separate. Panning nu era deprimată. „Am reușit!”, a spus ea camerei în timp ce se îndepărta, relatează CNN.

Panning nu căuta cu adevărat 100 de dolari și nu a contat care a fost răspunsul străinului. Ce conta era să pună întrebarea. Ea a făcut-o în numele terapiei de respingere, o tendință populară pe rețelele sociale care încurajează oamenii să adreseze străinilor cereri ciudate care vor primi cel mai probabil un „nu” ca răspuns.

Ideea este de a înfrunta teama inițială care poate apărea în anticiparea unei respingeri probabile sau a unei alte reacții negative.

Psiholog: Ar putea fi un exercițiu bun pentru cineva cu niveluri mai scăzute de anxietate

Este ca o formă de terapie de expunere, în care vă expuneți treptat la o situație de care vă temeți, și ar putea fi un exercițiu bun pentru cineva cu niveluri mai scăzute de anxietate care caută să se simtă puțin mai confortabil cu respingerea, a declarat Dr. Taylor Wilmer, un psiholog clinician licențiat certificat în Virginia, care este specializat în terapia de expunere.

Dar există, de asemenea, măsuri de precauție de care trebuie să țineți cont pentru a vă asigura că interacțiunile se fac în siguranță, a adăugat Wilmer, care este director al strategiei de produse clinice la InStride Health și membru al consiliului pentru Centrul Național de Anxietate Socială.

Iată ce au de spus Wilmer și alți experți despre această tendință a social media și cum să vă asigurați că aceste provocări sunt benefice și nu dăunătoare.

A cere să fii respins

Panning, care consiliază femei în ceea ce privește dragostea, sexul și relațiile și care își postează adesea sfaturile pe rețelele de socializare, a auzit de această tendință când a văzut un discurs TEDx cu Jia Jiang. Jiang a scris pe blog despre el însuși că a făcut terapie de respingere timp de 100 de zile, după ce a fost inspirat de un joc de cărți.

După ce a urmărit prezentarea TEDx a lui Jiang din mai 2015, Panning a fost inspirată să le arate celorlalți, și ei înșiși, că respingerea nu este atât de înfricoșătoare pe cât poate părea.

În această vară, timp de 30 de zile, Panning a făcut o provocare zilnică privind urmărirea respingerii și a postat-o pe TikTok. Ea a cerut îmbrățișări de la străini, de la magazinele de îmbrăcăminte dacă ar putea fi un manechin viu, de la un magazin de saltele dacă ar putea trage un pui de somn într-un pat de prezentare și de la un magazin de sandvișuri dacă ar putea merge în spatele tejghelei pentru a-și face propriul sandviș.

La începutul provocării, Panning a simțit că trebuie să se încurajeze și să se pregătească pentru răspunsul pe care credea că îl va primi. Dar, până la sfârșitul celor 30 de zile, ea a spus că se simte mai confortabil să abordeze și să pună întrebări străinilor.

Unii străini răspundeau pozitiv la cereri

Și, deși multe dintre solicitările sale au fost respinse, Panning a spus că a fost surprinsă să constate că, uneori, străinii spuneau da. „M-am gândit: „Wow, cât de mult lăsăm pe masă prin simplul fapt că nu cerem, pentru că ne este teamă să nu fim respinși?”” a spus Panning.

Jiang a declarat recent pentru CNN că arta provocării este de a se asigura că ambele persoane se distrează și că cealaltă persoană nu se simte presată să dea un răspuns specific la o cerere ciudată.

„Îmi dau niște limite...Nu le-aș cere oamenilor să facă ceva ce eu nu aș vrea să fac”, a spus Jiang. „Stabilesc aceste linii directoare pentru a nu mă stresa și pentru a face cealaltă persoană să se simtă în largul ei. Dar nu-mi pasă dacă primesc un da sau un nu. Dacă primesc un da, grozav, o fac. Dacă primesc un nu, minunat”.

Provocarea ar putea fi o modalitate utilă de a se cunoaște puțin mai bine și de a înțelege cum emoțiile inconfortabile, cum ar fi anxietatea, pot apărea în anumite situații, a declarat Jourdan Travers, psihoterapeut cu sediul în New Jersey și fondator al Awake Therapy.

Dar dacă cineva suferă de anxietate severă și îi este greu să completeze întrebări mai mici, Travers sugerează să lucrați cu un profesionist în domeniul sănătății mintale în loc să vă forțați să finalizați provocarea social media.

Cum să faci față fricii de a fi respins

Terapia prin expunere îi poate ajuta pe oameni să exerseze gestionarea sentimentelor inconfortabile prin expunerea lor la mai multe scenarii în care anxietatea tinde să apară, a spus Travers. Atunci când o persoană alege în schimb să evite situațiile care creează anxietate, aceasta poate face ca acele sentimente să fie mai puternice și poate începe să dicteze modul în care cineva trăiește, a adăugat ea.

„Sentimentul de nervozitate în legătură cu respingerea și sentimentul de anxietate sau de teamă în general sunt experiențe umane absolut normale. ... Aceste emoții, într-un fel de doze mici, ușor de gestionat, ne ajută de fapt să ne menținem în siguranță”, a spus Wilmer. „Doar atunci când teama sau anxietatea devin atât de mari încât ne împiedică să ne trăim viața și să facem lucrurile pe care vrem să le facem, atunci poate fi util să obținem sprijin extern.”

Este important să rețineți că provocările terapiei de respingere pe social media vor provoca un tip diferit de sentimente decât emoțiile care pot apărea în mod natural atunci când vă confruntați cu respingerea unei cereri de angajare sau a unei persoane de care sunteți interesat din punct de vedere romantic, a spus Travers.

Poate fi utilă pentru a arăta oamenilor că pot face față respingerii

„Din cauza faptului că nu obții ceea ce îți dorești, respingerea doare și ustură”, a spus ea, „și aș spune că se simte diferit de respingerea pe care o vei simți atunci când poți anticipa că răspunsul va fi un nu”.

Această tendință de auto-ajutor poate fi utilă pentru a arăta oamenilor că pot face față respingerii și „că lucrurile nu vor fi atât de rele pe cât ne spune creierul nostru anxios”, a spus Wilmer.

Uneori, adresarea unei cereri ciudate vă poate surprinde cu tpate ocaziile în care oamenii vor spune „da” în loc de „nu”. Și chiar și în videoclipurile TikTok în care cineva se confruntă cu respingerea unei provocări, de cele mai multe ori străinul care face respingerea este destul de drăguț, a adăugat ea.