Consiliul pentru Combaterea Discriminării pasează responsabilitatea către latitudinea Bisericii Ortodoxe Române, în motivarea deciziei de a nu oferi nicio sancţiune arhiepiscopului.
”Consiliul constată că, în astfel de cazuri cum este cel supus analizei (doar în acest caz concret ce constituie obiectul plângerii), în temeiul libertății religioase și a principiului autonomiei cultelor recunoscute de statul român, revine acestora din urmă să aprecieze și să-și aplice propriile regulamente atunci când, un ierarh în exprimarea libertății de conștiință și religioasă poate aduce atingere drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, în speță dreptului la demnitate a femeilor”, motivează CNCD.
Sesizarea către Consiliul pentru Combaterea Discriminării a fost înaintată de către Asociația VeDem Just, pe 8 mai, după intervenţia lui Teodosie la o emisiune de radio, în care a declarat că "femeia a început păcatul" şi că "ea nu poate fi perpetuu într-o rugăciune pentru că are condiția slăbiciunilor sale."
În cadrul aceleaşi intervenţii, Teodosie a mai avut şi alte declaraţii controversate, precum aceea că din cauza păcatului primordial, femeia "naște fii în dureri”.
"Toate acestea lămuresc diferența dintre bărbat și femeie și iată, ca să arate că nu este discriminare, Fiul lui Dumnezeu S-a întrupat ca bărbat. Și Sfântul Sfinților este bărbat", a mai adăugat atunci Arhiepiscopul.
Comunicatul integral al CNCD
"Colegiul director al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, întrunit în ședința de soluționare a petițiilor din data de 9 iunie 2021, a adoptat următoarea hotărâre cu privire la afirmațiile arhiepiscopului Tomisului, Petrescu Teodosie cu privire la rolul femeii în cultul BOR, din data de 06.05.2021, în cadrul emisiunii intitulate ”Dialog Duhovnicesc”, difuzată de Radio Dobrogea:
Având în vedere:
– prevederile art. 1 alin. (3), art. 29 alin. (1), (2), (3) și (5), art. 30 alin. (1), (6) și (7) din Constituția României,
– art. 2 alin. (1) și (8), art. 15 din O.G. 137/2000,
– art. 1 alin. (1), art. 5 alin. (4) din Legea nr. 489 din 28 decembrie 2006 (*republicată*) privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor, respectiv
– conținutul declarației,
– contextul declarației,
– scopul declarației,
– funcția, poziția socială a autorului declarației,
Consiliul constată că, în astfel de cazuri cum este cel supus analizei (doar în acest caz concret ce constituie obiectul plângerii), în temeiul libertății religioase și a principiului autonomiei cultelor recunoscute de statul român, revine acestora din urmă să aprecieze și să-și aplice propriile regulamente atunci când, un ierarh în exprimarea libertății de conștiință și religioasă poate aduce atingere drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, în speță dreptului la demnitate a femeilor.
Acest drept și această obligație a cultelor recunoscute de stat rezultă și din art. 5 alin. (4) din Legea 498 din 2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor:
„În activitatea lor, cultele, asociațiile religioase și grupările religioase au obligația să respecte Constituția și legile țării și să nu aducă atingere securității publice, ordinii, sănătății și moralei publice, precum și drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.”