Un bărbat din Argeş a fost înşelat de o grupare ce susţinea că acţionează în numele lui Călin Georgescu, fostul candidat independent la alegerile prezidenţiale. La început, acesta a primit câte 15 lei pentru fiecare like pe care îl dădea pe TikTok la postările lui Georgescu, apoi a fost convins să investească în criptomonede, pe nişte platforme bizare. Aşa a ajuns omul de afaceri să le dea escrocilor 8.000 de lei, bani pe care nu i-a mai putut recupera. Totul s-a întâmplat într-o singură zi.
În urmă cu o săptămână, Sebastian (nu e numele lui real – n.r.) a fost abordat pe WhatsApp de un număr necunoscut. I s-a propus ca, în schimbul unor like-uri pe care urma să le dea pe TikTok la anumite postări ce-l promovau pe Călin Georgescu şi protestele susţinute de acesta, să primească bani.
Fiecare like urma să coste 15 lei. Bărbatul a acceptat, chiar dacă nu ştia cine sunt cei care l-au contactat şi de unde au numărul lui, mai ales că, la alegerile de anul trecut, el l-a votat pe Călin Georgescu.
După ce a acceptat, discuţiile s-au mutat pe un grup de Telegram, numit „Grupul de lansare a sarcinilor TikTok”, în care se află înscrişi peste 2.000 de oameni.
„Pe 1 martie facem curăţenie generală: toată România iese în stradă” – acesta este unul dintre clipurile la care bărbatul trebuie să dea like.
„Dacă finalizaţi 20 de sarcini la rând, veţi primi un bonus suplimentar de 300 de lei. Postaţi 20 de sarcini în fiecare zi. Prima misiune începe şa 09:30. Vă rugăm să planificaţi timpul pentru a finaliza sarcina”, se precizează în descriere „proiectului”.
Postările la care Sebastian şi ceilalţi trebuiau să dea like erau alese de contul „Ana – distribuitor de salarii”.
E 10 martie, ora 15:05. Bărbatul a dat like la un clip în care scrie „Venim, domnule preşedinte! Sărbătorim 1 Martie la Bucureşti. Diaspora iubeşte România. Autostrăzile şi parcările pline în jurul României! Călin Georgescu preşedinte!”.
La 15:06, după ce a dat like, Sebastian primeşte de la Ana urnătorul mesaj: „Comisionul dumneavoastră acumulat până acum este de 10 lei. Vă rugăm să aşteptaţi cu răbdare următoarea sarcină. Când veţi acumula 30 de lei comerciantul vă va plăti salariul”.
Banii chiar intră, după cum se poate vedea din capturile depuse la dosar de către bărbat. Asta îl face să creadă că treaba e serioasă, a povestit acesta. Sebastian s-a întâlnit cu colega noastră, Mariana Zaharia, în ziua în care a făcut plângere la DIICOT Argeş. Speră ca alţii să nu mai treacă prin ce a trecut el.
[GAL layout="5"]Reporter: Când v-au venit primii bani pe like-uri de la aceşti oameni?
Sebastian: La aproximativ două-trei minute după ce dădeam like. Intraseră instant pe Revolut. Şi 15 lei la început. Şi când se strângeau, după aia au venit cu un plafon de... când se strângea o sumă de bani, îi transferau. Adică, dacă se strângeau 30 de lei, îi transferau instant.
Reporter: Cât aţi primit cel mai mult?
Sebastian: 52 de lei. La o singură tranzacţie. Făceam trei like-uri la postările de pe TikTok.
Reporter: Îi cunoşteaţi pe cei care vă făceau transferurile?
Sebastian: Nu. Din păcate, nu.
Reporter: Cum aţi ajuns dvs să daţi bani şi să fiţi păcălit?
Sebastian: Mi-au propus să investesc nişte sume infime. La început, 700 de lei. Iar de la 700 de lei am ajuns la 2.400. De la 2.400 am ajuns la 4.700. Şi de la 4.700 mi-au cerut 10.000 de lei, ultimul transfer.
Reporter: În ce investeaţi? Sau în ce ştiaţi dvs că investiţi?
Sebastian: Am văzut că sunt nişte platforme de-ale lor, de criptomonede, dar nu sunt ceva legit. Sunt platforme de mascare, presupun.
Reporter: Câţi bani le-aţi dat?
Sebastian: În total, pe la 8.000 de lei.
Reporter: Aţi primit vreun leu înapoi?
Sebastian. Din păcate, nu. Nu mai răspund. Doar îmi aşteaptă ultimul transfer de 10.000 de lei, ca să încheiem tranzacţia, cum se spune.
Reporter: Cum v-aţi dat seama că aţi fost păcălit?
Sebastian: Păi, în primă fază, a fost vorba doar de trei cerinţe. Iar ulterior, ultimul task, mi s-a cerut toată suma pe care am investit-o până atunci.
Reporter: Credeţi că mai sunt alţi oameni, înşelaţi la fel ca dvs, cu like-urile pentru Călin Georgescu?
Sebastian: Da, cu siguranţă. Că am vorbit cu cei de la banca ce mi-a făcut transferul şi mi s-a spus de cei de la bancă că mai sunt şi alte persoane şi, din păcate, nu poate fi oprit.
DNSC: Atenție la fraudele de tip "pay-per-click" și investiții false!
Oficialii Directoratului Național de Securitate Cibernetică (DNSC) spun că acest tip de înşelăciune se practică tot mai des în mediul online.
"DNSC avertizează utilizatorii asupra unei metode de înșelăciune în care victimele sunt atrase prin promisiuni de câștiguri facile. Una dintre metodele folosite de succes de atacatori pentru a obţine bani şi date de la potenţialele victime este propunerea de scheme de câştig al banilor pe termen scurt, pentru executarea unor acţiuni banale, cum ar fi aprecierea unui anumit tip de conţinut online. Acest tip de schemă frauduloasă creează inițial utilizatorului iluzia că poate face bani rapid și eficient, apreciind anumite postări. Inițial, pentru a încuraja potențialele victime, atacatorii oferă utilizatorilor anumite sume fixe pentru fiecare interacțiune. După o perioadă, victima este convinsă că poate face și mai mulți bani per apreciere, dar este anunțată că pentru asta este necesar să investească o sumă semnificativă într-o presupusă criptomonedă. Ulterior, victima ajunge, astfel, să intre într-o schemă frauduloasă de tip piramidal, iar în momentul când dorește să-și retragă suma acumulată, află că totul a fost de fapt o păcăleală pusă la cale de infractori din mediul online", a declarat, pentru Antena3.ro, Mihai Rotariu, manager al Direcției Comunicare, Media și Marketing din cadrul DNSC.
DNSC recomandă respectarea următoarelor măsuri pentru a evita astfel de fraude:
- Prudență în fața ofertelor care promit câștiguri rapide și ușoare. Promisiunile nerealiste sunt adesea un semn al unei înșelătorii!
- Verificarea sursei informațiilor și ofertelor primite. Escrocii utilizează frecvent platforme precum Telegram, WhatsApp sau alte canale de mesagerie pentru a atrage victime.
- Evitarea furnizării de date personale sau bancare către persoane necunoscute. Aceste informații pot fi utilizate în scopuri frauduloase.
- Refuzul solicitărilor de a efectua plăți pentru „deblocarea” sau „retragea” unor câștiguri. Astfel de cereri sunt indicii clare ale unei tentative de fraudă.
- Raportarea incidentelor de securitate cibernetică. În cazul în care ați fost victima unei astfel de fraude, este recomandat să contactați DNSC la https://pnrisc.dnsc.ro/ și să sesizați Poliția Română.
- DNSC subliniază importanța vigilenței în mediul online și încurajează utilizatorii să se informeze din surse oficiale înainte de a lua decizii financiare, dar să-și formeze totodată o serie de reflexe de securitate în mediul online antrenundu-se pe site-ul proiectului național de educație digitală și de securitate cibernetică https://sigurantaonline.ro/
Călin Georgescu a fost contactat de Antena3.ro pentru a oferi un punct de vedere pe această temă. Până la ora publicării acestui material nu a răspuns.