Un grup de lucru din cadrul Consiliului Fiscal a făcut o analiză în ultimele luni și vine cu un rezultat pe care economiștii l-au anticipat deja.
Concluzia este aceea că Guvernul nu mai are încotro și trebuie să crească taxele pentru că e imposibil să mai reducă cheltuielile în perioada următoare.
În plus, Consiliul Fiscal face și o recomandare de taxe care ar putea fi crescute în perioada următoare și care ar putea să aducă aproximativ 1,5% la bugetul de stat din PIB.
România este pe ultimul loc în UE în ceea ce privește colectarea taxelor și impozitelor la bugetul de stat, cu o medie de 28% față de media europeană de 40%.
Și alte taxe ar putea fi introduse
De exemplu, ar putea fi introdusă o nouă taxă, să fie impozitat câștigul obținut din vânzarea bunurilor imobile sau să fie stabilită o bază de impozitare pentru contribuțiile la sistemul social de asigurări de sănătate, la nivelul tuturor veniturilor.
Cei de la Consiliul Fiscal mai vin cu o idee: să fie diminuat plafonul pentru care activitatea poate fi impozitată pe norme pe venit de la 100.000 de euro la 20.000 de euro.
Tot ei mai spun că ar trebui eliminate toate scutirile fiscale pentru persoanele fizice, pentru IT-iști de exemplu, cei care nu plătesc un impozit pe venit ca restul angajaților.
Creșterea veniturilor din TVA la buget poate fi asigurată, în principal, prin două tipuri de măsuri:
”i) Limitarea aplicării cotelor reduse.
Revizuirea listei de bunuri și servicii pentru care se aplică o cotă redusă de 9%, în special pentru acele produse pentru care stimularea consumului nu se justifică din punct de vedere al interesului public (zahăr, grăsimi etc).
De asemenea, este greu de justificat aplicarea unor cote diferite de TVA pentru alimente, în funcție de locul de unde sunt achiziționate (9% din magazine, 5% din restaurante)”.
Produse pentru care se percepe TVA redus de 9% și 5%
România are o cotă standard de TVA de 19% (redusă de la 20%, din 2017), dar și următoarele cote reduse:
- 9% pentru alimente, inclusiv băuturi nealcoolice, destinate consumului uman și animal, medicamente de uz uman și veterinar, proteze și produse ortopedice;
- 5% pentru – printre altele, manuale, cărți, accesul la muzee, parcuri de distracție, cinematografe, săli de sport, livrarea de locuințe (în anumite condiții, destul de restrictive și cu impact limitat), dar și la cazare în hoteluri și serviciile de restaurant și catering, alimente eco, lemn de foc sau energie termică, în sezonul rece.
Din această listă, Guvernul ar putea să aleagă produse la care să majoreze TVA, mai spune Consiliul Fiscal.
Inflația a ajuns la 13,8% în luna aprilie. Nivel record | Creștere de aproape 3% față de luna precedentă
Inflația a ajuns la 13,8% în luna aprilie, potrivit Institutului Național de Statistică, mult pest așteptările Băncii Centrale, care estima că inflația va ajunge la 12% la jumătatea anului.
Inflația în aprilie a crescut cu aproape trei procente față de luna martie, când a fost 10,15%. În luna februarie, rata anuală a inflaţiei se afla la 8,53%.
Preţurile de consum în luna aprilie 2022 comparativ cu luna martie 2022 au crescut cu 3,7%, potrivit INS.
Inițial BNR a anticipat că în al doilea trimestru din 2022 prețurile vor depăși marginal o creștere de două cifre, pentru a reveni ulterior.
Banca Centrală a recunoscut că prețurile cresc mult mai repede decât anticipase și a majorat dobânda de referință cu +0,75%, cel mai mare pas din ultimii 14 ani.
Energia electrică și gazele s-au scumpit cu 28%, într-o singură lună
Energia electrică și gazele naturale s-au scumpit cu 26-28%, într-o singură lună, după ce inflaţia anuală a sărit în aprilie la peste 13%.
Inflația a ajuns la 13,8% în luna aprilie, potrivit unui comunicat al Institutului Național de Statistică, mult pest așteptările Băncii Centrale, care estima că inflația va ajunge la 12% la jumătatea anului.
În luna aprilie 2022, au venit facturile pentru luna martie, adică prima lună de după începerea războiului din Ucraina.
În ultimul an, energia electrică s-a scumpit cu 18%, gazele naturale cu 85%, iar energia termică cu 22%.