La trei ani de la preluarea puterii de către armată în Myanmar, aproape jumătate din cei 54 de milioane de locuitori ai țării trăiesc sub limita sărăciei. Unii dintre ei au acceptat să îşi vândă rinichii, în urma unor anunțuri postate de persoane bogate pe Facebook, pentru a-şi salva familiile şi a continua să facă față dificultăților financiare cauzate de situația economică precară din țară. 10 persoane au povestit, într-o investigație realizată de CNN timp de un an, cum au ajuns să recurgă la acest gest extrem.
Este şi cazul lui Maung Maung, curier în Myanmar, care la sfârşitul anului 2022 a răspuns unei postări pe Facebook în care a acceptat să îşi vândă un rinichi.
Bărbatul a povestit că a luat această decizie după ce fusese reținut și torturat timp de săptămâni de către junta militară a țării, sub suspiciunea că transporta bunuri pentru forțele de opoziție, timp în care soția sa fusese nevoită să ia împrumuturi pentru a susține familia. Când a fost în sfârșit eliberat, își pierduse locul de muncă și familia rămăsese fără bani şi mâncare, dar și împovărată de datorii.
Situaţia a devenit şi mai grea pentru Maung, mai ales că soţia sa începuse să îi spună din ce în ce mai des că vrea să îşi pună capăt zilelor.
„În acel moment, am simțit că viața este atât de dură. Nu aveam altă cale de a supraviețui decât să jefuiesc sau să omor oameni pentru bani,” a spus el.
„Soția mea era la fel, nu mai voia să rămână în această lume. Dar doar pentru binele fiicei noastre am rămas", a povestit el pentru CNN.
În câteva luni, în iulie 2023, Maung, care a cerut să folosească un pseudonim pentru motive de siguranță, a călătorit în India pentru a face transplantul de rinichi.
Un om de afaceri chinez-birman a cumpărat rinichiul său pentru 10 milioane de kyat birmanezi (3.079 dolari), aproape dublu față de venitul mediu anual pe gospodărie urbană în Myanmar, conform datelor din 2019 ale Unității de Management al Informațiilor din Myanmar, afiliată ONU.
„Fac tot ce pot pentru a supraviețui într-o situație atât de dificilă"
În total, 10 persoane care au acceptat îşi văndă rinichii bogaţilor pe reţelele sociale, au povestit prin ce au trecut şi cum a fost organizat totul. Este şi cazul lui April, care a explicat cum a ajuns să fie donator de organe.
April a spus că și-a abandonat visurile de a deveni asistentă și s-a mutat în capitala economică a Myanmarului, Yangon, la vârsta de 18 ani pentru a lucra într-o fabrică de îmbrăcăminte și a ajuta să-și susțină familia. Însă salariul ei lunar de 100 de dolari nu a fost suficient pentru a face față creșterii costurilor agravate de criza politică și de facturile medicale care s-au acumulat pe măsură ce mătușa ei suferea de cancer.
„Fac tot ce pot pentru a supraviețui într-o situație atât de dificilă. Au fost zile în care am plâns. Au fost zile în care nu aveam nimic de mâncare când prietenii mei nu au putut să mă ajute,” i-a spus ea pentru CNN.
Într-o noapte, nemaiputând să doarmă, a rămas trează până târziu, derulând Facebook-ul, când a dat peste un grup în care oamenii se ofereau să-și vândă rinichii. Cele mai multe dintre aceste grupuri erau destinate pacienților care sufereau de boala renală pentru a împărtăși remedii acasă și a recomanda medici. Dar în ultimii ani, postările care oferă spre vânzare organe au devenit din ce în ce mai frecvente, a constatat o analiză CNN.
April a răspuns imediat la acea postare afirmând: „Vreau să donez rinichiul meu. Grupa mea de sânge este 0. Am nevoie de bani pentru mătușa mea care are cancer și necesită o operație. Am 26 de ani și nu beau. Contactaţi-mă.”
„Să vinzi o parte din corpul tău este o decizie dificilă pentru toată lumea. Nimeni nu vrea să facă asta,” a spus April, în vârstă de 26 de ani, care a cerut să folosească un pseudonim, imediat după ce și-a publicat oferta de vânzare a rinichiului pe Facebook în februarie. „Singurul motiv pentru care fac asta este că nu am altă alegere", a mai spus ea.
Cum acționau traficanții de organe care duceau donatorii din Myanmar în India
Donatorii aveau sprijinul unor agenţi pentru a ajunge din Myanmar în India, acolo unde se efectuau transplantele de rinichi, încălcând legile din ambele țări, unde vânzarea de organe este ilegală. Atât Maung şi Aril, dar şi alţi 9 donatori au confirmat că, în fiecare dintre cazurile lor, documentele au fost falsificate pentru a dovedi o relație de familie. Ei s-au prefăcut că sunt soți, rude prin alianță, nepoți și veri. De exemplu Maung Maung trebuia să fie ginerele destinatarului său.
Şi deşi era speriat şi îngrijorat și departe de casă, Maung Maung a trecut printr-o serie de teste medicale și interviuri în zilele dinaintea intervenției chirurgicale. Nu mai părăsise niciodată Myanmarul înainte, dar acum se găsea pozând pentru fotografii în fața celebrului Templu Lotus din New Delhi, alături de familia bărbatului care avea să primească în curând rinichiul său pentru a certifica actele de rudenie.
În timpul acestei investigaţii, care a durat un an de zile, CNN a găsit postări care oferă spre vânzare organe în cel puțin trei grupuri de Facebook în limba birmană și a discutat cu 20 de persoane implicate în comerțul cu organe — inclusiv vânzători, cumpărători și agenți, pentru a înțelege funcționarea internă a unei industrii ilicite alimentate de disperare într-o țară devastată de războiul civil.
Răspunsul META cu privire la anunţurile postate pe reţelele sale sociale de cei care făceau trafic cu organe
Mai mult, CNN a cerut şi răspunsuri şi de la oficialii Meta cu privire la grupurile care foloseau reţele sociale ale companiei pentru a căuta donatorii de organe. Deținătorul Facebook, a spus că un grup online a fost eliminat, dar compania a refuzat să ofere alte detalii suplimentare sau să comenteze acest caz.
Regulile Facebook nu permit conținut care să permită utilizatorilor să cumpere, să vândă sau să tranzacționeze părți ale corpului uman și încălcările pot fi raportate pentru revizuire.