Valfridsson a prezentat rezultatele unei anchete sociologice alături de ministrul suedez al egalităţii de şanse, Asa Regnér.
'Nu cred că a da bani cerşetorilor este ceea ce ajută indivizii să scape de sărăcie pe termen lung. Cred cu adevărat că banii sunt mai folositori la nivelul organizaţiilor din ţările de origine. Vedem că numărul cetăţenilor Uniunii Europene vulnerabili a crescut rapid', a spus el.
Suedia s-a confruntat anul trecut cu o creştere a numărului de imigranţi, inclusiv a romilor - dintre care mulţi provenind din Bulgaria şi România - care cerşesc pe străzile oraşelor suedeze.
Martin Valfridsson a sugerat că oferirea de locuri în şcolile pentru copiii migranţilor proveniţi din alte state membre ale Uniunii Europene ar putea avea drept rezultat ca tot mai multe familii vulnerabile să-şi aducă copiii în Suedia pentru a cerşi în ţara nordică. 'În general nu cred că ar trebui să oferim şcolarizare acestor copii', a explicat coordonatorul naţional al Suediei pentru cetăţenii UE vulnerabili.
Dezbaterea publică din Suedia despre cerşetorii romi a fost reluată pe fondul creşterii numărului de imigranţi în ultimele luni în ţara scandinavă.
În urmă cu cinci zile, ministrul de interne suedez Anders Ygeman a anunţat că ţara sa intenţionează să expulzeze până la 80.000 de migranţi intraţi pe teritoriul său în 2015 şi a căror cerere de azil a fost sau va fi respinsă.
În 2015, 163.000 de refugiaţi au depus o cere de azil în Suedia, echivalentul a 1,3 milioane de persoane pentru o ţară de 80 de milioane de locuitori ca Germania, care a primit în aceeaşi perioadă 1,1 milioane de refugiaţi.