Surse: Guvernul caută înlocuitor pentru ministrul Muncii

Guvernul Cioloș caută înlocuitor pentru ministrul Muncii, Ana Costea, potrivit unor surse citate de Antena 3.

Informația a fost dezvăluită marți de Radu Tudor, la emisiunea La ordinea zilei, de la Antena 3.

Astfel, guvernul tehnocrat este dispus să renunțe la ministrul Muncii, Ana Costea, dar nu la ordonanța de urgență privind salarizarea, cea care a stârnit aceste discuții.

Liderii principalelor organizații sindicale au anunțat marți că ministrul Muncii, Ana Costea, a decis retragerea proiectului Ordonanței privind salarizarea în sectorul bugetar.

"Ministrul Muncii, doamna Ana Costea, și-a asumat răspunderea de a retrage în mod oficial din cadrul Guvernului acest act normativ. Este un pas înainte în vederea rezolvării problemelor pe care noi le-am semnalat.(..) este un act normativ care trebuie dezvoltat foarte clar chiar dacă este vorba de condiționări financiare și de a-l face funcțional și a corecta disfuncționalități constatate la alegea actuala de salarizare", a spus Bogdan Hossu, președintele CNS Cartel Alfa, la finalul discuțiilor de la Ministerul Muncii.

De asemenea, potrivit lui Marius Nistor, președintele Federației Spiru Haret, actualul proiect nu ar face altceva decât să accentueze "starea de haos existentă, din punct de vedere salarial, în sectorul bugetar".

Cosmin Andreica, consilierul ministrului Muncii, a declarat că Ana Costea îşi va depune mandatul dacă nu se va ţine cont de părerea sa, cu privire la proiectul de ordonanţă privind salarizările bugetarilor, aceasta anunţând că nu mai sprijină proiectul.

Decizia ministrului Muncii Ana Costea de a nu mai sprijini proiectul de ordonanţă a venit în urma discuţiei cu reprezentanţii sindicatelor care a avut loc marţi dimineaţă.

Ministrul Muncii a hotărât să retragă proiectul privind salarizarea în sectorul bugetar

Sindicaliștii amenință cu proteste

Proiectul privind salarizarea în sistemul bugetar nu rezolvă marile discrepanţe în salarizarea personalului din acest sector, informează Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ care anunţă, într-un comunicat, că membrii săi vor recurge la toate formele de luptă sindicală.

Prima acţiune de protest urmează să se desfăşoare în zilele de 18 şi 19 aprilie, în intervalul orar 15,00 - 17,00, când sindicaliştii vor picheta Guvernul României.

Potrivit FSLI, salariile ”umilitoare” propuse pentru debutanţi sunt ”un îndemn” pentru tinerii performanţi să fugă de învăţământ în timp ce învăţătorii şi educatoarele cu studii medii riscă să rămână la acelaşi nivel pentru o perioadă nedefinit de mare, în urma aplicării noului act normativ privind salarizarea bugetarilor.

În acest context, potrivit FSLI, cei peste 178.000 de salariaţi din învăţământul preuniversitar, membri de sindicat ai organizaţiilor afiliate, nu acceptă o astfel de lege de salarizare.

”Am informat în mod public că, după majorarea salarială de aproximativ 25% din anul 2015, salariul unui profesor debutant este de circa 1.100 de lei net, iar al unui profesor la final de carieră este de aproximativ 2.400 lei. Dacă un salariu de 1.100 lei net - al unui profesor debutant - este mult prea mare şi Guvernul Cioloş a înţeles că trebuie să îl reducă cu 6%, iar un învăţător debutant trebuie să primească salariul minim pe economie, Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ cere ca actualul Guvern să-şi dea demisia de onoare”, subliniază comunicatul citat.

Reprezentanţii Consiliului Naţional Tripartit pentru Dialog Social au discutat, marţi, într-o şedinţă la Ministerul Muncii, proiectul de Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

Potrivit notei de fundamentare a proiectului de act normativ, documentul urmăreşte eliminarea suprapunerilor salariale datorate creşterii salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, care a condus la suprapunerea primelor 24 de clase de salarizare din Legea-cadru nr.284/2010, eliminarea nivelurilor diferite de salarizare pentru aceeaşi funcţie, în cadrul aceleiaşi instituţii, eliminarea egalizării salariilor pentru persoane cu vechime în muncă diferită, eliminarea suprapunerilor salariale pentru angajaţii care au studii diferite (studii superioare, studii medii, studii generale), precum şi stabilirea şi calcularea salariilor în baza unui singur act normativ.

Astfel, raportul între salariul de bază minim şi cel maxim în sectorul bugetar va fi de 1 la 12. Cel mai mic salariu de bază va fi de 1.250 lei, pentru funcţii cu studii medii şi generale, iar cel mai mare de 15.000 lei, pentru funcţia cu cea mai mare responsabilitate în stat. Salariile de bază pentru fiecare funcţie vor fi stabilite, în raport de studii, grade/trepte profesionale şi gradaţii. Promovarea în grade/trepte profesionale se va face de regulă pe un post vacant, din 3 în 3 ani, sau conform unor reglementări din statutele proprii.

De asemenea, în nota de fundamentare se precizează că avansarea în gradaţii se va face din 5 în 5 ani, cu excepţia primei gradaţii care se va acorda după 3 ani.

Efortul financiar brut necesar implementării proiectului de ordonanţă de urgenţă va fi de 2,344 miliarde de lei, iar impactul net va fi de 1,503 miliarde de lei.