O nouă tulpină COVID a ajuns în Europa. Ce impact are subvarianta Kraken şi cum o diferenţiem de gripă

Prof. Dr. Emilian Popovici susţine, într-un interviu acordat News.ro, că această nouă tulpină produce deja un număr mare de îmbolnăviri în Asia şi SUA şi a ajuns deja şi în mai multe ţări europene.

În România încă nu au fost secvenţiate astfel de cazuri, însă specialiştii susţin că cel mai probabil subvarianta va ajunge şi la noi, având în vedere că este cea mai infecţioasă dintre toate variantele virusului apărute până acum.

Varianta nouă produce aşadar un număr mare de îmbolnăviri, dar nu dă neapărat forme grave de boală, mai spune acesta.

Presiunea pe sistemul de sănătate poate fi însă mult mai mare, tocmai pentru că unităţile sanitare sunt deja aglomerate cu cazuri de viroze, gripă dar şi COVID.

Subvarianta infectează un număr mare de persoane şi asta în mod deosebit din cauza unei mutaţii apărute la un aminoacid care îi permite să pătrundă mai uşor în celule.

Dr. Popovici spune că doza booster adaptată la varianta omicron se menţine eficientă şi în cazul acestei noi tulpini a virusului. 

“Deocamdată, informaţiile disponibile vin din SUA, există o perspectivă teoretică ce probabil va deveni şi practică, de răspândire a acestei subvariante în Europa şi bineînţeles că la un moment dat şi la noi. A fost acea perspectivă cu varianta BQ11 de endemizare şi s-a discutat atunci de endemizare, pentru că această subvariantă a apărut, nu a ridicat probleme deosebite, a fost o creştere lentă, nu a atins nivelul atins la BA 5 sau la subvariantele anterioare, pentru ca, în ultima lună de zile, să apară aceasă subvariantă, XBB1.5, care a dublat numărul de infecţii în fiecare săptămână în ultimele patru săptămâni şi a ajuns să deţină întâietatea în zona de nord-vest a SUA cu un  procent de 75% din cazuri şi în total în America cu un procent de 45% din cazuri. 

Asta înseamnă că este foarte transmisibilă. Vestea care este cumva mai bună este că, cu toate aceste infecţii, până la momentul de faţă nu s-a observat o modificare semnificativă a numărului de spitalizări şi nici a formelor grave înregistrate, se va vedea cum va evolua în continuare. Cert este că infectează un număr mare de persoane şi asta în mod deosebit datorită unei mutaţii apărute la un aminoacid care îi permite să pătrundă mai uşor în celule. 

O altă particularitate a acestei subvariante este aceea că evită o parte din imunitatea post-infecţioasă şi o parte din imunitatea post vaccinală, asta s-a obervat ca şi caracteristică cam la toate ultimele subvariante, creşterea transmisibilităţi şi această evitare parţială a imunităţii post infecţioase dobândite la infecţii anterioare şi parţială a imunităţii post vaccinale. Se menţine însă până la acest moment eficienţa de evitare a formelor grave de boală pentru doza booster adaptată la omicron”, a explicat Prof.Dr. Emilian Popovici. 

Precauţie mai mare în cazul vârstnicilor. Dr. Popovici spune că cei cu vârsta de peste 65 de ani ar trebui să aibă grijă mai mare în această perioadă de largă circulaţie a virusurilor respiratorii. Şi asta în contextul în care o dublă infecţie, atât cu virusul gripal cât şi cu virusul SARS-CoV-2, poate duce mai uşor la complicaţii severe, mai ales că este vorba despre o categorie de vârstă unde există mai des şi alte boli asociate. 

“Ca şi până acum,, persoanele de vârsta a treia, cele peste 65 de ani, sunt cele care ar trebui să îşi ia nişte măsuri de precauţie în plus în faţa infecţiei, mă refer la măsurile nespecifice şi tot la acest segment se referă în mod deosebit boosterul cu vaccinul adaptat omicron. La acest segment de vârstă apar şi cel mai frecvent comorbidităţile asociate care pot predispune la o evoluţie mai puţin fericită a cazurilor de îmbolnăvire.

La începutul pandemiei se discuta dacă nu cumva apriţia infecţiei cu SARS-CoV-2 a influenţat într-un fel dispariţia virusului gripal în acea perioadă, eram undeva prin luna martie. Ori nu a fost aşa, acum se ştie foarte bine că cele două infecţii nu se exclud. Atunci epidemia de gripă era în curs de terminare şi a pornit manifestarea SARS-CoV-2.

Cele două infecţii pot să se succeadă şi pot să fie şi simultane, ceea ce înseamnă că în momentul în care un organism este infectat cu ambele virusuri nu are cum să resimtă această dublă infecţie decât negativ", a transmis Popovici.

Este vorba de o sumare a agresiunii şi de o sumare potenţială a complicaţiilor pe care fiecare dintre cele două boli le poate genera în funcţie de pacient.