Premierul slovac Robert Fico s-a întâlnit cu Vladimir Putin la Kremlin
Publicat acum 6 ore si 16 minute
Brigada ucraineană Azov a anunţat, marţi, că SUA au decis să îi acorde ajutor militar, după un embargo de zece ani din cauza îngrijorărilor legate de legăturile sale cu mediile ultranaţionaliste, relatează AFP, potrivit Agerpres.
Această unitate este glorificată în Ucraina pentru stoicismul cu care a apărat oraşul-port Mariupol în primele luni ale invaziei ruse, dar este urâtă de Moscova, care îi acuză pe membrii săi că ar fi "nazişti" care ar fi comis crime de război.
"Ambasada SUA în Ucraina a confirmat că Brigada a 12-a specială Azov din cadrul Gărzii Naţionale ucrainene a trecut inspecţia cerută de legislaţia americană şi are dreptul de a primi ajutor din partea SUA", a indicat brigada pe contul său de Telegram, salutând o "nouă pagină" din "istoria" sa.
Această decizie a fost confirmată şi de Departamentul de Stat al SUA, care a declarat că a efectuat o "examinare aprofundată" şi că "nu a găsit nicio dovadă de încălcare flagrantă a drepturilor omului" de către această unitate ucraineană.
Azov a fost format în 2014 ca unitate de voluntari care lupta împotriva separatiştilor proruşi dirijaţi de Moscova în estul Ucrainei. Ulterior, aceasta a fost integrată în Garda Naţională ucraineană ca regiment şi apoi ca brigadă.
Combatanţii săi şi-au câştigat reputaţia de eroi în rândul multor ucraineni datorită apărării tenace, dar în cele din urmă fără succes, a oţelăriei Azovstal în timpul asediului oraşului Mariupol de către armata rusă în 2022.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, despre decizia SUA: „Nu se vor da în lături de la nimic în tentativa lor de a strivi Rusia”
În 2016, Amnesty International şi Human Rights Watch au acuzat membrii Azov că au comis încălcări ale drepturilor omului, inclusiv acte de tortură.
Cu toate acestea, Washingtonul consideră că actuala brigadă Azov este diferită de miliţia de voluntari creată în urmă cu zece ani, subliniind "rolul eroic" al acesteia în apărarea oraşului-port Mariupol.
Legăturile între Azov şi cercurile ultranaţionaliste au alimentat naraţiunea Kremlinului, care susţine că a lansat în parte invazia pentru a "denazifica" Ucraina.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a denunţat marţi decizia americană.
"O schimbare atât de bruscă a poziţiei Washingtonului arată că ei nu se vor da în lături de la nimic în tentativa lor de a strivi Rusia, utilizând Ucraina şi poporul ucrainean ca instrument, chiar fiind gata să flirteze şi cu neonaziştii", a declarat Peskov presei.