Pământul ar fi avut un inel asemănător cu cele din jurul planetei Saturn cu peste 400 de milioane de ani în urmă
Publicat acum 1 ora si 40 minute
Criza climatică prelungește zilele, iar topirea ghețarilor poate încetini rotația Pâmântului și ar putea perturba traficul pe internet, tranzacțiile financiare și GPS-ul, arată oamenii de ştiinţă într-un studiu publicat pe Proceedings of the National Academy of Sciences din SUA, citat de The Guardian.
Ma exact, potrivit oamenilor de ştiinţă, criza climatică face ca durata fiecărei zile să devină mai lungă, pe măsură ce topirea în masă a gheții polare remodelează planeta.
Fenomenul este o demonstrație izbitoare a modului în care acțiunile umanității transformă Pământul, au spus oamenii de știință, rivalizând cu procesele naturale care au existat de miliarde de ani.
Modificarea duratei zilei este de o scară de milisecunde, dar aceasta este suficientă pentru a perturba potențial traficul de internet, tranzacțiile financiare și navigarea prin GPS, toate acestea se bazează pe o cronometrare precisă.
Durata zilei Pământului s-a redus constant de-a lungul timpului geologic din cauza forței gravitaționale a Lunii asupra oceanelor și pământului planetei. Cu toate acestea, topirea straturilor de gheață din Groenlanda și Antarctica din cauza încălzirii globale cauzate de oameni a redistribuit apa stocată la latitudini mari în oceanele lumii, ducând la mai multă apă în mările mai aproape de ecuator.
Acest lucru face Pământul mai plat – sau mai gras – încetinind rotația planetei și prelungind ziua. Impactul planetar al umanității a fost demonstrat recent și de cercetări care au arătat că redistribuirea apei a determinat mișcarea axei de rotație a Pământului – polii nord și sud.
Emisiile de carbon ale umanității micșorează stratosfera
Alte lucrări au dezvăluit că emisiile de carbon ale umanității micșorează stratosfera.
„Putem vedea impactul nostru ca oameni asupra întregului sistem Pământului, nu doar local, cum ar fi creșterea temperaturii, ci într-adevăr fundamental, modificând modul în care se mișcă în spațiu și se rotește”, a spus profesorul Benedikt Soja de la ETH Zurich din Elveția.
„Datorită emisiilor noastre de carbon, am făcut acest lucru în doar 100 sau 200 de ani. În timp ce procesele de guvernare au avut loc anterior de miliarde de ani, iar acest lucru este izbitor.”
Cronometrarea umană se bazează pe ceasuri atomice, care sunt extrem de precise. Cu toate acestea, ora exactă a unei zile - o rotație a Pământului - variază din cauza mareelor lunare, a impactului climatic și a unor alți factori, cum ar fi revenirea lentă a scoarței terestre după retragerea straturilor de gheață formate în ultima eră glaciară.
Aceste diferențe trebuie luate în considerare, a spus Soja:
„Toate centrele de date care rulează internetul, comunicațiile și tranzacțiile financiare, se bazează pe un calendar precis. Avem nevoie, de asemenea, de o cunoaștere precisă a timpului pentru navigație, în special pentru sateliți și nave spațiale.”
Cercetarea, publicată în Proceedings of the National Academy of Sciences din SUA, a folosit observații și reconstrucții computerizate pentru a evalua impactul topirii gheții asupra duratei zilei. Rata de încetinire a variat între 0,3 și 1,0 milisecundă pe secol (ms/cy) între 1900 și 2000. Dar din 2000, pe măsură ce topirea s-a accelerat, viteza de schimbare a accelerat și la 1,3 ms/cy.