Peste 100 de candidaţi de stânga sau din tabăra preşedintelui Emmanuel Macron, calificaţi pentru al doilea tur al alegerilor legislative anticipate din Franţa, s-au retras din cursă pentru a susţine în turul doi, în circumscripţiile lor, candidatul opus formaţiunii de extremă dreapta Adunarea Naţională şi a o împiedica astfel pe aceasta din urmă să formeze o majoritate, relatează corespondentul Antena 3 CNN în Franța, Mihaela Copoșciuc.
În proiecțiile institutelor de sondaje, Adunarea Naţională este dată cu cele mai multe mandate în Parlament, dar fără majoritatea absolută de cel puțin 289 de mandate.
Președintele partidului și candidat la funcția de prim-ministru, Jordan Bardella, a declarat că nu va accepta funcția de prim ministru dacă nu va dispune de o majoritate absolută.
Partidele au timp până marți seară să înregistreze candidații pentru scrutinul de duminică, 7 iulie.
Primul tur de duminica trecută s-a soldat cu o mare victorie pentru partidul lui Marine Le Pen, care - împreună cu aliații săi - a obținut aproximativ 33% din voturi.
Zeci de candidați se retrag din cursa electorală, pentru a ajuta la înfrângerea Adunării Naționale (RN) de extremă dreaptă
Stânga franceză și blocul centrist al președintelui Emmanuel Macron și-au intensificat eforturile depuse pentru limitarea câștigurilor extremei-drepte în turul doi al alegerilor parlamentare.
Liderul extremei drepte franceze, Marine Le Pen, l-a acuzat marţi pe preşedintele ţării, Emmanuel Macron, că a pregătit un fel de „lovitură de stat administrativă” pentru a împiedica formaţiunea sa să aibă mână liberă în cazul în care va ajunge la putere.
Informaţia apare pe fondul „zvonurilor” conform cărora şeful statului francez ar urma să facă zeci de numiri de ultim moment.
„Sper să fie doar un zvon”, a declarat Le Pen într-un interviu acordat postului France Inter, în care a remarcat totuşi că, la ultimul Consiliu de miniştri de miercurea trecută, au fost mai multe numiri decât de obicei.
Potrivit acestor zvonuri despre care spune că au ajuns până la urechile ei, Macron intenţionează să numească un director general al Poliţiei şi Jandarmeriei, precum şi „zeci de prefecţi” (delegaţi guvernamentali) şi alţi funcţionari din administraţie.
„Pentru oameni care dau lecţii despre democraţie lumii întregi, mi se pare surprinzător”, s-a plâns ea.
Marine le Pen l-a acuzat totodată pe Macron că, după „impulsul democratic” pe care l-a avut prin convocarea alegerilor legislative anticipate, în urma înfrângerii formaţiunii acestuia în alegerile europene din 9 iunie, acum „face tot posibilul pentru a împiedica procesul democratic” cu îndemnurile sale privind votul.
Candidaţii lui Le Pen din formaţiunea Adunarea Naţională (RN), aliaţi cu un grup de conservatori, au fost marii câştigători ai primului tur al alegerilor legislative din Franţa de duminică, cu 33% din voturi, care îi plasează în postura de a avea majoritatea după turul doi, de duminica viitoare, şi chiar să obţină majoritatea absolută.
Această majoritate absolută, care presupune obţinerea a cel puţin 289 din cei 577 de deputaţi, este condiţia pe care candidatul formaţiunii la funcţia de prim-ministru, Jordan Bardella, şi-a stabilit-o pentru a guverna, după cum a amintit chiar mentora lui: „Nu are sens să mergem la guvern, dacă nu putem acţiona”.