Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a vorbit despre importanţa vaccinării cadrelor didactice în cadrul emisiunii Subiectiv, la Antena 3.
"Nu există obligativitatea vaccinării. Există însă importanţa conştientizării importanţei şi necesităţii vaccinării. Am organizat un webinar în care aşteptăm 20.000 de persoane din învăţământ să participe. Am invitat persoane medicale credibile, de la Valeriu Gheorghiţă, Raed Arafat la doctorul Rafila, inclusiv specialişti în promovarea ştirilor false, Alina Bârgăoanu, care să răspundă întrebărilor cadrelor didactice.
Există un număr de 47% cadre didactice în învăţământul pre-universitar care sunt înscrise în platformă. 31% din cadrele didactice din învăţământul pre-universitar, adică 60.000 de cadre didactice sunt deja programate.La nivelul personalului auxiliar există un procent de 50% de persoane deja înscrise în platformă şi 34% sunt deja programate.
Un număr de 6000 de angajaţi în învăţământ s-au vaccinat, deja. Am garanţia doctorului Valeriu Gheorghiţă că înainte de 8 februarie va exista o prioritate sistemică a personalului din învăţământ, fără a afecta planificările deja făcute. Ne-au cerut şi am raportat un număr de 126.000 de angajaţi a sistemului de învăţământ, care sunt la interfaţa directă cu copii, elevii şi studenţii, în general cadre didactice, dar pentru grădiniţe şi şcoli speciale întreg personalul, defalcat pe judeţe, de la 1000 de angajaţi într-un judeţ, până la 17.000 de angajaţi în Bucureşti. Există acest factor delimitativ şi anume numărul de doze de vaccin, însă am primit asigurări că procesul de vaccinare pentru personalul din învăţământ se va face înainte de 1 februarie. Factorul determinant pentru decizia de deschidere a şcolilor este rata de infectare. Vaccinarea personalului din şcoli este un factor important, dar nu condiţionează. Însă, vaccinarea fiecărui cadru didactic înseamnă o diminuare a ratei de răspândirii a virusului şi o creştere a ratei de siguranţă a elevilor", a declarat ministrul Educaţiei.
Sorin Cîmpeanu: Sistemul hibrid nu este bun
În acelaşi timp, Sorin Cîmpeanu a abordat şi tema sistemului de învăţământ hibrid şi de ce acest scenariu nu este unul potrivit, dar şi ce măsuri s-au luat cu privire la scăderea numărului de elevi din o clasă, tocmai pentru a nu împărţi elevii pe grupe.
"Din perspectiva educaţiei, scenariul hibrid, cu predare simultan fizică şi online, nu este deloc bun. Din punct de vedere sanitar, vor trebui respectate regulile, care vor face obiectul Ordinului de Ministru comun, Ministrul Educatiei, Ministrul Sănătăţii, care va trebui să apară în data de 3 februarie. Acest ordin va trebui să precizeze foarte clar care sunt acele reguli de distanţare. Va trebui să găsim soluţia fizică."
"Vis-a-vis de efective am luat o măsură a reducerii numărului de elevi în clasă, de la 28 la 24, pentru tot învăţământul profesional, învăţământul vocaţional, sportiv, de artă, învăţământul pedagogic şi de la 28 la 26 de elevi în clasă la învăţământul teoretic.
Sigur că sunt mulţi, însă aceste măsuri au fost luate şi în alte state. Nu se vor împărţi elevii pe grupe, pentru că împărţirea pe grupe echivalează cu sistemul hibrid, echivalează cu a preda în acelaşi timp, de către acelaşi profesor şi online şi fizic. Este de bun simţ să acceptăm că dacă încerci să faci două lucruri, riscul de a nu-ţi ieşi nici unul dintre ele este foarte mare. S-a renunţat la învăţământul hibrid", a mai explicat ministrul.
Ministrul Educaţiei, despre ce se întâmplă cu orele ce trebuie recuperate
Orele remediale vin ca un supliment la orele săptămânale, care sunt deja multe, însă ministrul oferă o sugestie la cum pot fi acestea împărţite, astfel încât să nu copleşească elevul.
"În primul rând sunt de acord că numărul de ore săptămânal este mare pentru elevi şi că trebuie micşorat. În al doilea rând l-aş întreba pe domnul profesor cum crede că se pot repara nişte pierderi fără să adaugi nişte ore? Cele 5 ore pe săptămână pot fi distrubuite, o oră în fiecare zi. Programul de recuperare va fi stabilit exclusiv de profesor şi elevi, nu cu director, nu cu inspector general, nu cu ministru.
De comun acord, cu consultaţia părinţilor. Nu există restricţii. Noi trebuie să asigurăm cadrul legal şi plata profesorilor. Îmi doresc să fie mulţi profesori care să răspundă acestei nevoi, de aceea şi tariful propus este motivant. Rămâne la latitudinea cadrului didactic dacă se vor organiza ore şi în timpul weekendului."
Unii profesori au considerat că aceste ore referenţiale nu sunt corecte faţă de cei care au "tras tare" să nu existe materie de recuperat, însă Sorin Cîmpeanu a menţionat că aceste ore pot fi folosite şi pentru consolidate materiei.
"Posibilitatea de plată se referă şi la consolidatea materiei. Aşadar, dacă un cadru didactic consideră că a predat totul şi elevii au asimilat materia, este liber să facă din aceste ore să facă acţiuni de consolidare.Există resurse financiare să acoperim şi orele remediale, dar şi orele de pregătire şi consolidare a performanţei", a explicat Sorin Cîmpeanu.
Ministrul Educaţiei: În toate scenariile, propunerea este ca grădiniţele să rămână deschise
Tot în cadrul interviului, Sorin Cîmpeanu vorbeşte despre problema inechităţii între grădiniţele de stat, care au fost închise şi cele private, care s-au transformat în after-school.
"Am înţeles cum s-a schimbat grădiniţa privată în after-school, practic s-a făcut acelaşi lucru şi înţeleg şi greutatea educatorilor în grădiniţe. Eu, ca profesor universitar am zis întotdeauna că apreciez ceea ce alţii fac şi ceea ce eu aş face mai greu sau n-aş putea face deloc. E mult mai greu de multe ori să fii educator, decât să fii profesor universitar. Şi în scenariul verde, şi în cel galben şi roşu, grădiniţele râmăn deschise, pentru că cel mai greu este să lucrezi cu elevii de clasele I-IV şi copiii de grădiniţă. Nu spun că este uşor să lucrezi în gimnaziu, liceu sau mediul universitar online, dar în grădiniţe şi în clasele I-IV este greu de imaginat cum poţi să fii eficient, să îl înveţi pe un copil să facă litere online. Tocmai de aceea, propunerea este ca în toate scenariile grădiniţele să rămână deschise", a declarat ministrul.
Ministerul Educaţiei a abordat şi problema analfabetismului funcţional, o chestiune cu care România se confruntă de mult, dar şi cum această pandemia nu a afectat pregătirea viitoarelor cadre medicale.
"Cu această problemă ne confruntăm pentru că avem o predare disciplinară, în timp ce evaluările pentru analfabetismul funcţional sunt făcute interdisciplinar. Noi îi învăţăm pe copii biologie, fizică, separat şi după ne aşteptăm să ştie interdisciplinar şi să răspundă conform acestor întrebări. Acest lucru se va schimba când vom reuşi să îi învăţăm pe copii cum să facă faţă acestor teste. Până nu reuşim acest lucru, rata de analfabetism care ne plasează pe ultimele locuri din Europa, nu se va îmbunătăţi. Este trist, este foarte trist şi îngrijorător. Acum, o dată cu pandemia, pe lângă probleme cronice se adaugă şi cele aduse din pandemie. Este foarte important să avem testările PISA.
"În ceea ce priveşte sistemul medical superior nu mă aştept să fie scăderi majore, deoarece studenţii din domeniul clinic din an final, au contribuit mult în această pandemie, ceea ce denotă că au învăţat şi că vor fi la fel de pregătiţ şi nu mai slab pregătiţi", a mai precizat Cîmpeanu.