Ucrainenii refuză să accepte cedarea de teritorii în favoarea Rusiei drept concesie pentru obținerea păcii, în ciuda avansării trupelor invadatoare, pierderilor de vieți omenești pe front și a oboselii generale a societății ucrainene după aproape trei ani de război, arată datele unui sondaj de opinie publicat, marți, de un institut sociologic din Kiev, relatează AFP, citată de Agerpres.
Institutul Internaţional de Sociologie de la Kiev (KIIS) a desfăşurat o anchetă prin telefon pe un eşantion de 2.004 de persoane care locuiesc pe teritoriul aflat sub controlul guvernul ucrainean, în perioada 20 septembrie-3 octombrie, înainte de victoria lui Donald Trump în alegerile prezidenţiale din SUA, victorie ce a relansat dezbaterea față de eventuale negocieri de pace cu regimul criminal de la Kremlin.
Potrivit rezultatelor, „la începutul lui octombrie 2024, în ciuda unor circumstanţe dificile, majoritatea ucrainenilor - 58% - se opun oricărei concesii teritoriale”.
Această cifră este în creştere cu trei puncte procentuale în raport cu luna mai, când a fost realizată o anchetă precedentă, însă în scădere pronunţată în raport cu începutul invaziei rusești în februarie 2022, când 82% dintre ucraineni se opuneau, în luna mai 2022, unor astfel de concesii.
Autorii sondajului adaugă că „între mai şi începutul lui octombrie 2024, situaţia nu s-a schimbat: în prezent, 32% dintre persoanele intervievate sunt gata”, dimpotrivă, să facă nişte concesii teritoriale pentru „a păstra independenţa Ucrainei”.
Chiar dacă această cifră s-a triplat din mai 2022 (10% la acea vreme), ea rămâne în continuare minoritară în opinia publică, potrivit acestui sondaj.
Recenta realegere ca președinte al SUA a lui Donald Trump, care a afirmat că el va pune capăt „în 24 de ore” războiului, odată ce va reveni la putere, generează temeri la Kiev privind o reducere a sprijinului american pentru respingerea forţelor ruse care ocupă în continuare aproape 20% din teritoriul ucrainean.
Fostul preşedinte american a făcut, în trecut, declaraţii laudative la adresa dictatorului rus, Vladimir Putin.
Dezbaterea asupra unor eventuale negocieri de pace cu Rusia, chiar dacă respinsă în mod regulat de preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, s-a intensificat în ultimele săptămâni, pe fondul avansării trupelor ruse în Donbas şi al tergiversărilor occidentale în ce privește ajutorul militar pentru Ucraina.
În acest context incert, armata ucraineană a pornit, în august, un atac de anvergură împotriva regiunii ruse Kursk, cucerind mai multe sute de kilometri pătraţi, un argument pe care Ucraina declarase că vrea să-l utilizeze, când va fi cazul, pentru a face presiune asupra Rusiei în cadrul unor eventuale discuţii.