Sistemul electoral din Statele Unite ale Americii prevede mai multe tipuri de alegeri, dintre care cele organizate la nivel federal, pentru Președintele și pentru Congresul SUA, mobilizează cel mai mare număr de oameni la vot.
Spre deosebire de sistemele cu care europenii și, în particular, românii, sunt obișnuiți, în SUA președintele țării nu este ales prin vot direct.
Explicația sistemului electoral american
Cetățenii votează, însă voturile nu se contabilizează la nivel național în dreptul candidatului favorit, ci decid atribuirea numărului total de electori dintr-un stat federal unui sau altuia dintre candidați.
Practic, este vorba de aplicarea principiului "învingătorul ia totul": dacă un candidat, să zicem X, este votat de majoritatea alegătorilor dintr-un stat, automat el "câștigă" toți electorii acelui stat.
Opțiunile exprimate pentru candidații Y, Z etc, nu mai contează decât în statisticile referitoare la votul popular național.
Numărul total al electorilor din SUA este 538. Un candidat trebuie să câștige minimum 270 dintre aceștia pentru a deveni președinte.
În 2020, Joe Biden a fost ales președinte cu 306 voturi electorale. Trump și-a asigurat, atunci, doar 232 de electori.
În SUA, președintele este ales indirect, prin votul electorilor. Membrii Congresului sunt aleși prin vot direct
La nivelul unui stat federal, numărul de electori variază de la minimum 3 în cazul statelor slab populate și al D.C. (Districtul Columbia, unde se află capitala Washington) până la 54, în cazul Californiei.
În cazul candidaților pentru Congresul SUA, format din Senat și Camera Reprezentanților, votul este direct, adică mandatele de senator și de reprezentant al unui stat federal în Legislativul național sunt atribuite candidaților care au întrunit cele mai multe voturi în statul federal respectiv.
În afara alegerilor pentru președinte și pentru Congresul federal, în SUA se mai organizează alegeri la nivel de stat federal (pentru guvernator și legislativul din acel stat) și la nivel local.
Sistemul electoral american, caracterizat de descentralizare, lasă în seama statelor federale administrarea alegerilor pe toate palierele menționate - federal, statal și local.
Conform legislației federale, ziua alegerilor pentru președintele SUA și pentru Congresul de la Washington este în marțea de după prima zi de luni din noiembrie.
Anul acesta, prima zi de luni din noiembrie este pe data de 4, așadar alegerile prezidențiale și congresionale au loc pe 5 noiembrie 2024.
De fapt, votul a început deja în unele state: este vorba despre votul timpuriu/anticipat prin corespondență.
Merită menționat că alegerile federale generale (pentru președinte și Congres) au loc în anii pari.
Dacă pentru președinte alegerile se succed odată la patru ani, cele pentru forul legislativ au loc odată la doi ani. Alegerile legislative federale organizate la doi ani după cele prezidențiale se numesc "alegeri de la jumătatea mandatului (prezidențial)" sau "mid-term elections".
În alegerile "mid-term" sunt în joc toate cele 435 de mandate în Camera Reprezentanților, o treime din mandatele din Senat, precum și mai multe dintre mandatele de guvernator de stat federal.
Ce este Colegiul Electoral
În Statele Unite, Colegiul Electoral este grupul de electori care se formează la fiecare patru ani, în timpul alegerilor prezidențiale, cu unicul scop de a vota președintele și vicepreședintele SUA.
Existența acestui mecanism este prevăzută de Constituția Statelor Unite.
Numărul de electori sau numărul de voturi electorale pe care le are un stat din componența SUA este egal cu numărul de senatori plus numărul de legislatori trimiși de statul respectiv în Camera Reprezentanților de la Washington.
În vreme ce numărul de senatori este același, 2, pentru fiecare stat, numărul de reprezentanți depinde de populația pe care statul federal a raportat-o la ultimul recensământ.
Un amendament constituțional din 1961 acordă Districtului Columbia trei electori, deși acesta nu este stat federal.
În total sunt 538 de electori: 100 echivalează dublul numărului de senatori (2 per stat x 50 de state federale), 435 este numărul total de mandate de reprezentant, determinat pe baza populației, iar restul de 3 electori sunt cei atribuiți Districtului Columbia.
Titularii de funcții federale, inclusiv senatorii și membrii Camerei Reprezentanților, nu pot fi electori. Însă această restricție nu există pentru deținătorii de funcții la nivel de stat.
Așa cum s-a precizat, este necesară o majoritate simplă (jumătate din 538 plus 1) de cel puțin 270 de voturi electorale pentru a-i alege pe președintele și pe vicepreședintele SUA.
În cazul improbabil în care niciun candidat nu întrunește această majoritate, Camera Reprezentanților se întrunește de urgență pentru a alege președintele. O reuniune similară a Senatului alege, în acest caz, vicepreședintele.
Cine sunt electorii
Electorii sunt, de obicei, persoane desemnate de un partid politic sau de candidatul la președinție al partidului să facă parte din Colegiul Electoral.
În cele mai multe cazuri, ei sunt membri de partid cu o reputație de mare loialitate față de formațiunea lor și de candidatul desemnat pentru prezidențiale.
Legislația din mai multe state - nu însă și Constituția SUA - impune electorilor un angajament de vot pentru candidații partidului care i-a desemnat.
Există posibilitatea ca un elector să-și schimbe votul, adică să voteze candidații unui alt partid pentru președinția și vicepreședinția SUA.
Până la alegerile din 2020, în întreaga istorie a Statelor Unite au fost consemnate 165 de cazuri "electori necredincioși" (faithless electors). În mod real, aceste cazuri nu au influențat niciodată alegerea noului președinte.
De exemplu, în 1872, 63 dintre electori și-au schimbat votul după ce candidatul Partidului Liberal Republican, Horace Greeley, a murit.
Decesul a avut loc după alegerile prezidențiale, dar înainte de întrunirea Colegiului Electoral. Această schimbare de vot nu a provocat niciun efect, pentru că Ulysses S. Grant, contracandidatul din Partidul Republican, își asigurase, oricum, un număr suficient de electori pentru a fi ales președinte.
În alte cazuri, "electorii necredincioși" au votat cu un candidat fără șanse, în loc să-și schimbe votul către contracandidatul principal, ceea ce, iarăși, nu a avut consecințe asupra rezultatului final.
Consecințele schimbării de vot pentru un "elector necredincios" variază de la stat la stat, de la represalii politice din partea partidului său, până la sancțiuni legale.
Dispute legate de sistemul cu electori în SUA
Alegerea președintelui și a vicepreședintelui SUA în mod indirect, prin intermediul electorilor de partid, a fost și este amplu disputată în SUA, însă o renunțare la acest sistem este improbabilă, întrucât necesită modificări la nivelul Constituției.
Contestatarii sistemului cu electori invocă faptul că acesta se îndepărtează de principiul "un om, un vot" și aduc exemple reale în care un candidat prezidențial a câștigat pe votul popular la o diferență semnificativă în fața adversarului, dar a pierdut pentru că nu și-a asigurat suficienți electori, voturile acestora fiind, în ultimă instanță, singurele care contează.
Astfel, în alegerile din anul 2000, candidatul democrat Al Gore, cu 48,4% din votul popular, a pierdut în fața republicanului George W. Bush (47,9% din votul popular).
Mai recent, în 2016, democrata Hillary Clinton (48,2%) a pierdut în competiția cu candidatul republican Donald Trump (46,1%).
Ce sunt alegerile primare și ce este un caucus
Candidații partidelor la alegerile prezidențiale din SUA sunt stabiliți în mod indirect, în cazul unui sistem care implică așa-numitele alegeri primare și/sau caucus-uri.
Aceste evenimente se desfășoară în fiecare dintre cele 50 de state americane, în Districtul Columbia și în teritoriile SUA.
Procesul desemnării candidaților prezidențiali nu este specificat în Constituția Statelor Unite, ci a fost dezvoltat de partidele politice americane de-a lungul timpului.
Alegerile primare și caucus-urile au loc în anul electoral începând din lunile ianuarie-februarie până în iunie.
Desemnarea candidatului prezidențial în alegeri primare și caucus-uri este un proces indirect: alegătorii nu optează pentru un anumit politician din cadrul partidului, ci stabilesc delegații pe care un candidat îi va primi din statul respectiv pentru Convenția Națională a formațiunii politice.
La rândul lor, acești delegați votează la Convenție candidatul partidului la președinție.
Alegerile primare sunt organizate de autoritățile locale și statale, în timp ce caucus-urile sunt evenimente private, organizate direct de partidele politice.
Caucus în Iowa: startul competiției electorale
Caucus-urile din statul american Iowa sunt cunoscute pentru faptul că reprezintă prima competiție majoră din procesul de desemnare a candidaților democrat și republican pentru alegerile prezidențiale din SUA.
Spre deosebire de alegerile primare, în care alegătorii înregistrați merg la secțiile de votare în ziua stabilită, caucus-urile din Iowa sunt întâlniri ale acestor alegători, înregistrați ca votanți ai unui anumit partid.
Evenimentele din Iowa sunt considerate de mulți drept un indicator relevant pentru parcursul ulterior al unui pretendent la nominalizarea prezidențială republicană sau democrată.
Candidații care înregistrează rezultate slabe în Iowa se retrag, de obicei, în perioada următoare, din competiția internă de partid.