Salvamontiștii din Poiana Brașov le cer schiorilor să nu folosească pârtiile: „Nu au fost încă amenajate, chiar dacă a nins”
Publicat acum 7 ore si 3 minute
Mihai Gâdea a prezentat, miercuri, în exclusivitate, la "Sinteza zilei", noi mărturii ale disidentului anticomunist Iulius Filip.
Chinurile de neînhipuit ale lui Iulius Filip au fost prezentate în documentarul polonez "Scrisoarea românească", regizat de Jacek Raginis.
Iată câteva declarații ale eroului strivit de comuniști pentru adevăr:
"Am aflat de la Radio Europa Liberă că în Polonia armata poloneză a luat conducerea țării. I-am spus și soției mele: 'Maria, copii, dacă în Polonia membrii Sindicatului Solidaritatea au fost arestați și eu în România voi fi arestat foarte curând. Soția a început să plângă, copiii erau supărați.
În data de 14 decembrie 1981, la ora 5 dimineața, am fost arestat de Securitate și dus la sediul din Cluj", povestește Iulius Filip.
Îmi revin în minte aceste lanțuri, aceste cătușe, acest costum, toate aceste instrumene de tortură. Prima a fost belciugul. Belciugul era un inel prins în ciment cu o verigă în sus și de aici plecau patru lanțuri în patru direcții. Noi avem acest echipament instalat la mâini. Zece zile picioarele noastre erau sânge de la aceste coliere. Și acum sunt urmele pe picioarele mele. Iar noi fiind legați mâncam în această poziție. Necesitățile firești le făceam pe noi. Mă rugam - era singura cale de a rezista spre viață", a adăugat el.
În urma torturilor fizice, văzând că Iulius Filip protestează pentru recunoașterea sa și a colegilor săi drept deținuți politici, securiștii l-au transferat la spitalul-închisoare Jilava unde au urmat alte orori.
"Aici a fost un alt moment greu, îl numesc un moment între viață și moarte. Am fost imobilizat la pat, un pat fără saltea, cu cătușe la capătul patului și cu lanțuri la picioare legat de picioarele patului. Și mi s-au făcut injecții neuroparalitice prin haine în urma cărora am devenit paralizat. Nu am putut să mișc mâini, picioare, maxilarele, gura mi s-au blocat. Probabil că nu arătam prea bine, iar un deținut rom și-a rupt cămașa lui și m-a spălat, m-a îngrijit. A încercat să-mi dea mâncare cu lingurița", își reamintește Iulius Filip.
Citește și: Sinteza zilei. Un adevărat erou al României îi cere demisia lui Augustin Lazăr