Mihai Gâdea și Ana Maria Roman au explicat, la Sinteza zilei, de ce imobilul din centrul Sibiului, pierdut de Klaus Iohannis prin decizia definitivă a Curții de Apel Pitești, este o lovitură extrem de puternică dată acestuia.
”Cu banii încasați din această chirie sunt cumpărate alte case. Trei case nu ar fi existat dacă nu ar fi existat această casă. Această casă este cea mai importantă”, a spus Mihai Gâdea, în debutul emisiunii.
Cum a ajuns Klaus Iohannis în proprietatea casei din centrul Sibiului
Între principalele evenimente se numără:
- 25 decembrie 1991 - Nicolae Baștea lasă, prin testament, două clădiri din centrul Sibiului nepotului său Ioan Baștea și unei cunoștințe, Georgeta Lăzurca și fiicei acesteia, Carmen Iohannis.
-1995-1997 - Chiriașii din cele două clădiri cumpără apartamentele în care locuiesc.
- 21 martie 1997 - Ioan Baștea, Carmen Iohannis și Georgeta Lăzurca cer revocarea caselor naționalizate
- 1998 - Un expert grafolog analizează testamentul din 1963 și stabilește că nu a fost scris de Eliseu Ghenea, ci doar semnat de acesta. Judecătoria Sibiu le respinde acțiunea.
Ioan Baștea, Klaus Iohannis, Carmen Iohannis și Georgeta Lăzurca cheamă în judecată familiile care locuiesc în cele două apartamente de deasupra spațiului comercial situat pe strada Nicolae Bălcescu nr.29 și solicită anularea actelor lor de proprietate.
În 2001, proprietarii fac plângeri penale.
- tot în 2001, Iohannis închiriază imobilul pentru o chirie de 20.000 de euro/an
(...)
Potrivit unor declarații făcute de Klaus Iohannis la o emisiune de televiziune, cu o parte din chiria obținută pentru acest imobil, Klaus Iohannis a cumpărat, în timp, alte trei proprietăți: un apartament și două case:
„(…) S-a găsit o închiriere foarte avantajoasă (n.r.- a spațiului comercial) și, folosind banii din acea închiriere, am reușit iarăși să-mi cumpăr un apartament care se găsește într-o zonă bună. L-am închiriat și pe acela și din banii proveniți și de acolo am cumpărat, în final, cele două căsuțe, care sunt ultimele achiziții pe care le-am făcut”, spunea Klaus Iohannis.
Povestea falsificării lanțului succesional în cazul casei lui Iohannis
”Lucrurile sunt așa de evidente că aproape nu mai e nevoie să facem comentarii. Dacă ei se duc la prima instanță și depun cele două testamente. La prima vedere ele sunt false și vă dau un argument insurmontabil. Testamentul lui Baștea. El decedează în anul 1993. testamentul e făcut în anul 91. El dispune, prin legate particulare, asupra unor case care erau în proprietatea statului și care au fost revendicate abia în 1998. Deci la șase ani de la moartea lui Baștea Nicolae. Nici nu îmi închipui ce au gândit oamenii aștia când au plastifiat un astfel de testament. Testamentul lui Ghenea: El a fost deposedat de casă în anii 50, prin naționalizare. Ghenea era conștient că nu mai e proprietar al acestor case. Cum să facă el testament pe aceste case în favoarea lui Lăzurcă sau lui Baștea Nicolae? Iată argumentele care, într-o înlănțuire logică înlătură orice fel de comentarii. Cele două testamente erau în mod evident false”, a spus avocatul Virgiliu Viorel Vulcan, la Antena 3.