În cadrul Conferinței ”Human Revolution. Resursele Umane - Parteneri în Construirea Viitorului“, organizate de postul de televiziune Antena 3 CNN, parte a Intact Media Group, alături de cotidianul Jurnalul, Simona Bucura-Oprescu a vorbit despre salariile românilor, care ar trebui să se acorde pe baza performanțelor angajaților. Asta în contextul unui deficit grav pe piața forței de muncă.
”Pentru Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, prioritatea mandatului meu o reprezintă piața muncii. Și asta deoarece considerăm că este foarte important să avem o piață a muncii foarte puternică, pentru a avea de unde să plătim salarii și pensii.
Este foarte important să înțelegem nevoia angajatorilor. Dacă acum 10 ani angajatorii trăgeau puternice semnale de alarmă cu privire la fiscalitate, astăzi, cea mai importantă problemă pe care mediul de afaceri, pe care angajatorii o ridică, este legată de lipsa forței de muncă.
Aici este zona în care trebuie să venim cu politici clare, trebuie să venim cu politici fundamentate. Și am făcut și primul pas, fiindcă Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă a finalizat anul trecut proiectul Reconnect, care este un mecanism de anticipare a tendințelor pieței muncii și care leagă ceea ce formează sistemul de educație din România, fie că discutăm despre licee, universități, învățământ dual, de nevoile angajatorilor și de realitatea pieței muncii, astfel încât să putem să luăm decizii fundamentate”, a explicat Simona Bucura Oprescu.
Trei tipuri noi de vouchere pentru români
Ministrul Muncii susține că se pregătesc și trei tipuri de vouchere pentru angajații români.
”Avem și suntem într-un stadiu destul de avansat cu asta, în această primăvară vrem să lansăm aceste proiecte, avem prin bani europeni proiecte mature pe trei componente.
Una dintre ele se referă la programele de ucenicie, și acum avem programe de ucenicie finanțate prin Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, dar acestea sunt finanțate de la bugetul de stat și ne dorim să schimbăm cumva finanțarea acestora astfel încât să fie prin bani europeni, pentru creșterea competențelor, fiindcă noi ne dorim ca angajatorii să ofere venituri mai mari angajaților, dar datorită competențelor superioare pe care angajații le au și nu ca o nevoie de a crește veniturile angajaților, ci ca o corelare între venituri și competențele și plus-valoarea pe care angajații o aduc într-o companie din mediul privat, respectiv din mediul public, dacă vorbim despre acesta.
Aici vom veni cu trei tipuri de vouchere pe care le vom acorda pentru creșterea competențelor: Competențe digitale, pentru că din păcate aici avem mult de lucru, competențe lingvistice și competențe verzi.
Poate vă întrebați ce înseamnă competențe verzi. Da, trebuie să ne pregătim și pentru meseriile viitorului, și una dintre tendințe o reprezintă adaptarea la meseriile verzi”, mai spune ministrul.
Care este tendința pe piața muncii din România
”Cum este tendința pe piața muncii în România? Să știți că noi avem două instituții la Ministerul Muncii care sunt legate de piața muncii. Agenția Națională pentru ocuparea Forței de Muncă, ce este serviciul de ocupare care vine cu măsuri active pentru piața muncii, respectiv cu programe de consiliere, de mediere pe partea de piață a muncii.
Dar avem și Inspecția Muncii, instituția care se ocupă atât de partea de relații de muncă, dar și de securitate și sănătate în muncă.
Dacă raportăm numărul de angajați din România la perioadele anterioare vom vedea că în România acum avem un număr de 6,7 milioane de contracte de muncă, avem un număr de circa 5,7 milioane de angajați, adică peste un milion față de acum 10 ani.
O altă veste încurajatoare este faptul că, dacă acum doi ani aveam două milioane de români remunerați cu salariul minim pe economie, anul trecut aveam 1,5 milioane de români cu salariul minim de economie, iar acum, de la 1 ianuarie 2024, în raport cu 1 ianuarie 2023, numărul românilor plătiți cu salariul minim pe economie a scăzut cu 300.000. Ceea ce, în opinia noastră, este un lucru bun.
Salariul minim garantat ar urma să crească
Dar de fiecare dată ne întâlnim cu Consiliul Național Tripartit, acolo unde se stabilește nivelul salariului minim brut pe țară stabilit în plată. Este un indicator important și anul acesta ne dorim să finalizăm și transpunerea directivei 2041/2022 care stabilește valoarea salariului minim, și care spune că salariul minim garantat în plată trebuie să fie 50% din salariul mediu brut pe economie.
În România suntem aproape de această pondere, fiindcă anul trecut, de la 1 octombrie, avem salariul minim de 3300 de lei, am avut 6789 salariul mediu brut folosit la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, prin urmare suntem acolo, dar, pe lângă asta, ne dorim atât pentru mediul privat cât și pentru mediul public, să stimulăm performanța.
Este foarte important să legăm ceea ce primești de ceea ce ai capacitatea să faci, de ceea ce ai capacitatea să oferi, atât către angajatorul tău, cât și către societatea românească”, a mai spus Simona Bucura-Oprescu în cadrul conferinței ”Human Revolution. Resursele Umane - Parteneri în Construirea Viitorului“.
Material susţinut de PSD