An de an, la 21 mai, creştin-ortodocşii îi prăznuiesc pe Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena, o importantă sărbătoare a creştinătăţii.
“Fericitul şi pururea pomenitul Constantin – după cum ne aflăm din volumul «Vieţile Sfinţilor de peste tot anul» – a fost fiu al lui Constanţiu, care se numea Clor, şi al cinstitei Elena. (...) Acest Constanţiu, (...) când Maximian Galeriu, dimpreună cu alţi prigonitori, cu tărie ridicaseră prigonire asupra tuturor creştinilor, el singur întrebuinţând blândeţea şi mila, mai vârtos pe cei ce se luptau pentru credinţa lui Hristos îi întrebuinţa sfetnici şi părtaşi ai slujbelor împărăteşti”.
Constanţiu l-a învăţat bunacuviinţă pe fiul său, Constantin, care avea să devină primul împărat al creştinilor. Sinaxarul ne spune că “după ce Constantin a fost înştiinţat de lucrurile necinstite, desfrânate, pierzătoare şi proaste, pe care le făcea în Roma Maxenţiu, fiul lui Erculiu, şi îndemnat de dumnezeiasca râvnă şi chemând pe Hristos împreună oştilor, a pogorât împotriva lui Maxenţiu”. (...) văzând Dumnezeu curăţenia sufletului lui i s-a arătat mai întâi în somn, după aceea în amiaza zilei, închipuind semnul Crucii scris cu stele: l-a arătat lui şi celor ce erau vrednici. Deci, îndrăznind în chipul cinstitei Cruci şi făcând cu aur semnul Crucii pe arme, a mers la Roma, şi pe însuşi pierzătorul Maxenţiu l-a aruncat în râul Tibon, înecându-l lângă podul Milvia, şi aşa a izbăvit pe cetăţenii Romei de tirania acestuia”.
În vremea Împăratului Constantin, prin Edictul de la Milano, din anul 313, creştinismul fost recunoscut de stat. Biserica a fost scutită de impozite, permiţându-i-se să primească donaţii, fiind înlăturate totodată răstignirea, zdrobirea picioarelor sau arderea cu fierul înroşit. Împăratul Constantin este cel care a convocat primul Sinod Ecumenic de la Niceea, unde a fost condamnată greşita învăţătură a lui Arie.
Mama sa, Flavia Iulia Helena, s-a născut în provincia Bitinia. După ce generalul roman Constanţiu Chlorus a divorţat de ea la îndemnul împăratului Diocleţian, a trăit departe de viaţa publică, în preajma fiului său, Constantin. În cartea “Vieţile Sfinţilor de peste tot anul” se spune că Împăratul Constantin “deoarece căuta scumpătatea credinţei celei din vremea noastră, a trimis încă şi pe maica sa Elena la Ierusalim pentru căutarea cinstitului lemn pe care a fost pironit cu trupul Hristos, Dumnezeul nostru”. Potrivit tradiţiei, în timpul săpăturilor de pe dealul Golgotei, împărăteasa Elena a găsit trei cruci. Ca să descopere Sfânta Cruce pe care a fost răstignit Mântuitorul, a atins cu ele un mort. La atingerea Crucii Domnului, mortul a înviat.
În anul 2002, o delegaţie a Bisericii Ortodoxe din Cipru a dăruit vrednicului de pomenire Patriarh Teoctist o raclă cu părticele din moaştele Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, ce se păstrează în Catedrala Patriarhală.
La 21 mai, în ziua marelui praznic, după săvârşirea Sfintei Liturghii în Altarul de vară al Catedralei Patriarhale, începând cu ora 15:00, va avea loc o procesiune religioasă cu moaştele Sfântului Martir Constantin Brâncoveanu, pe traseul: Catedrala Patriarhală, biserica Domniţa Bălaşa, Piaţa Universităţii şi biserica Sf. Gheorge Nou, unde vor fi depuse sfintele moaşte.
HRAM LA PATRIARHIE
Pentru noi, românii, Sfinţii împăraţi Constantin şi Elena sunt modele de sfinţi credincioşi şi iubiţi, dovadă numele lor atât de răspândite, cât şi multele biserici ridicate în cinstea lor. Printre acestea, cele mai de seamă sunt: Catedrala Patriarhală, unde se află părticele din moaştele Sfinţilor prăznuiţi, Mănăstirea Hurezi (Vâlcea), Mănăstirea Crasna (Prahova), Biserica din Letca Nouă (Giurgiu), unde se află icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului, Mănăstirea Sfânta Elena de la Costineşti (Constanţa), Schitul de la Baraju-Leşu (Bihor). Astăzi, de hramul catedralei patriahale, slujba Sfintei Liturghii va fi săvârşită de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, înconjurat de un sobor de ierarhi, preoţi şi diaconi, pe un podium special amenajat lângă sfântul lăcaş. Manifestările au început încă de ieri, când au fost scoase în procesiune moaştele Sfinţilor împăraţi Constantin şi Elena şi ale Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou şi aşezate spre închinare pe baldachinul din curte. După Sfânta Liturghie, Părintele Patriarh va acorda diplome de onoare unor angajaţi şi colaboratori ai Centrului Eparhial care s-au remarcat prin activităţi în sectoarele social-filantropic, cultural şi administrativ.
ZIUA ÎN CARE PĂSĂRILE ÎŞI ÎNVAŢĂ PUII SĂ ZBOARE
În tradiţia populară, sărbătoarea Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena este numită şi Constandinul Puilor sau Constantin Graur. După ce le-a fost dezlegat glasul la Vlăsie, la 11 ianuarie, iar perioada de împerechere şi de construire a cuiburilor (la Dragobete) s-a încheiat de multă vreme, păsările au deja pui pe care îi învaţă să zboare.
Ziua se serbează în special pentru apărarea recoltelor. În trecut exista obiceiul ca, pentru a preîntâmpina distrugerea strugurilor de către grauri, podgorenii să nu lucreze în această zi. De aceea nu se muncea pământul, iar celor care lucrau în această zi li se "ardeau" bucatele pe câmp. De altfel, Constandinul Puilor nu este singura sărbătoare dedicată păsărilor cerului. Circul păsărilor se sărbătoreşte la 1 septembrie, moment în care păsările care nu pleacă în ţările calde îşi pregătesc "cămările" de iarnă. Păsările migratoare au şi ele sărbătorile lor: Ziua berzelor (atunci când după Mucenici cade o nouă zăpadă), Ziua cucului - la 25 martie -, când se consideră că pasărea solitară începe a cânta, precum şi Amuţitul cucului - la 24 iunie, când cucul va înceta să glăsuiască.
Tot prin tradiţiile transmise de la o generaţie la alta, păstorii hotărăsc în această zi, a Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, cine va fi baci şi unde vor fi făcute stânele. Totodată, laptele de la oile fiecăruia este măsurat şi cantitatea este însemnată pe răboj (o tăbliţă de lemn).
Se fac ritualuri specifice pentru apărarea stânelor şi ciobanilor de forţe malefice, prin aprinderea "focului viu", alungarea vrăjitoarelor care fură soporul laptelui prin strigăte şi zgomote puternice.
Se mai spune, de asemenea, că pentru a avea sorţi de izbândă în orice încercare este bine să împarţi cruciuliţe tuturor cunoscuţilor.
In calendarele populare, aceasta zi era cunoscuta mai degraba sub numele de “Constantin Graur” sau “Constantinu Puilor”, pentru ca, din aceasta prima zi a verii, pasarile din padure incep sa-si invete puii sa zboare, dupa ce li s-a dezlegat glasul la Vlasie (11 februarie), s-au imperecheat si si-au construit cuiburile la Dragobete (24 februarie).
Oamenii trebuie sa tina sarbatoarea, pentru ca puii din gospodarie sa nu fie mancati de ulii. In ziua Sfintilor Constantin si Elena este bine sa nu se lucreze, pentru ca holdele si strugurii sa nu fie distrusi, iar pana in 21 mai trebuie sa fie semanate porumbul, ovazul si meiul, potrivit traditiei populare.