Boala tăcută care afectează tot mai multe persoane. Medic: ”Când este diagnosticată, nu mai putem vorbi de vindecare!”

”Un prim pas este electrocardiograma, o înregistrare a ritmului electric al inimii, a impulsurilor electrice. O electrocardiogramă normală scade semnificativ șansele ca pacientul nostru să aibă insuficiență cardiacă. Cu cât găsim mai multe modificări pe electrocardiogramă, cu atât diagnosticul este mai probabil. 

Următorul pas este reprezentat de analizele de sânge, cu dublu rol. Un prim ajutor din partea acestora este de a depista o posibilă cauză de decompensare a insuficienței cardiace, cum ar fi anemia, infecțiile sau bolile de rinichi. Iar al doilea obiectiv este dozarea unui hormon BNP sau NT-proBNP. Acesta este eliberat de la nivel miocardic, atunci când presiunile sau volumele sunt crescute la nivel cardiac. Iar nivelurile crescute sugerează prezența insuficienței cardiace. 

Mai departe, o investigație importantă este ecocardiografia, o metodă imagistică prin care putem vedea funcția și structura cardiacă, putem caracteriza mai bine și localiza problema la nivel miocardic. 

Mai sunt și alte investigații suplimentare. Printre cele uzuale se numără și radiografia cardiopulmonară, unde putem vedea dimensiunile cardiace, sau anumite anomalii, dar putem evalua și structura pulmonară, structura cutiei toracice, putem găsi alte cauze pentru simptomele pacientului”, a povestit Caterina Delcea la Antena 3. 

Cauzele insuficienței cardiace

Având în vedere că este o boală extrem de frecventă, este bine care toate persoanele trecute de o anumită vârstă să își facă un control. 

”Pentru a depista la timp posibilele probleme cardiovasculare sau posibilii factori de risc, este bine să începem un screening general, însemnând măsurarea tensiunii arteriale, măsurarea colesterolului din sânge, sau a glicemiei, la femei undeva în jurul vârstei de 50 de ani, la bărbați în jurul vârstei 40 de ani. Dacă la prima evaluare totul este în regulă, abia peste 5 ani este nevoie de un nou control.

Are multiple cauze, majoritatea localizate la nivelul cordului. Principalele pot fi modificări de structură sau funcție a mușchiului cardiac. De exemplu pacienții hipertensivi, netratați sau tratați necorespunzător, în timp, dezvoltă îngroșarea mușchiului cardiac, care determină imposibilitate de relaxare completă a mușchiului, imposibilitate de a primi suficient sânge din organism și de a-l pompa mai departe. 

În partea cealaltă a spectrului avem subțierea mușchiului cardiac, cel mai frecvent secundară bolii cardiace ischemice. Această subțiere duce la scăderea funcției de pompă cardiacă. 

O altă problemă structurală sau funcțională este cea valvulară, dar și cea electrică. Țesutul electric al liniei, care generează impulsurile, poate fi bolnav poate în modul prea leneș, prea puține bătăi, prea lente, sau prea activ, bătăi prea rapide, ambele probleme afectând debitul cardiac și volumul de sânge care ajunge în organism”, a mai spus medicul. 

Prevenția insuficienței cardiace

”Primul pas este un stil de viață sănătos. Corecția factorilor de risc, alimentația sănătoasă, mișcarea fizică regulată, renunțarea la fumat, renunțarea la sare. 

Tratament insuficiență cardiacă

”Din păcate, în momentul diagnosticului insuficienței cardiace, în momentul în care apar deja simptomele, este deja tardiv de a vorbi de vindecare. Ce putem face este să optimizăm calitatea vieții, să scădem simptomele și să scădem mortalitatea. Din păcate însă, tratamentul nu poate duce la reversia modificărilor deja existente în stadiul în care insuficiența cardiacă ajunge să fie diagnosticată”, a concluzionat medicul.