”Anevrismul cerebral e o malformație vasculară, o dilatație care apare în peretele vasului, care duce la o slăbire a rezistenței peretelui acestuia și care are riscul de a se rupe complet, creând o sângerare. Vorbim, în general, de un vas important, cu consecințe severe.
Factorii de risc sunt mai mulți, și țin de predispoziția organismului, și anume a țesutului de colagen care intră în structura peretelui vasului. Apoi sunt factorii care țin de tensiunea arterială și de stilul de viață al persoanei respective. Mai mult decât atât, apar și niște factori moleculari, asupra cărora nu avem niciun fel de control”, a declarat medicul Alex Cristescu la ”Sfat de Sănătate cu Andreea Cigolea”.
Durerea de cap care te trimite la spital
”De regulă, ruptura unui anevrism este un eveniment care nu mai apucă să ne pună pe gânduri. În literatura de specialitate, durerea de cap care apare în ruptura unui anevrism este catalogată ca cea mai puternică durere de cap pe care o persoană o simte. Clar este ceva diferit. Aici vorbim despre ruptura unui anevrism care are o consecință catastrofală imediat.
Trebuie să amintim că, în jur de 25% din anevrismele care se rup, duc la decesul imediat al pacientului”, a adăugat neurochirurgul.
Acesta a subliniat că, în momentul în care simțim o astfel de durere, este vital să ajunge într-un timp cât mai scurt la spital.
”Dacă simțim o astfel de durere, total atipică, și aici mă refer la acele persoane care pot avea dureri de cap frecvente, în mod clar, ruptura unui anevrism determină o durere de cap deosebită.
Urmează o serie de investigații pentru a descoperi sângerarea, adică prezența sângelui care nu neapărat este într-o cantitate mare, poate fi și într-o cantitate mai mică, pe suprafața creierului sau pe interiorul acestuia”, spune Alex Cristescu.
Cum putem preveni apariția anevrismului
Din păcate, apariția unui anevrism nu poate fi controlată. Însă există câțiva factori care pot întârzia sau pot preveni, într-o mare măsură, o astfel de problemă.
”Trebuie să adoptăm un stil de viață cât mai sănătos, mă refer aici și la controlul tensiunii arteriale. Unul dintre factorii care pot să determine ruptura unui anevrism este un puseu hipertensiv, adică creșterea bruscă a valorilor tensiunii arteriale. Dacă ne cunoaștem cu o astfel de problemă, trebuie să ținem cont de sfaturile medicului în ceea ce privește controalele și tratamentul.
Putem fi un caz fericit în care avem un astfel de anevrism fără să știm de el, pentru că, atât timp cât nu s-a rupt, nu produce niciun fel de semn, și care poate să nu se rupă niciodată. Și să trăim cu acest anevrism zeci de ani, fără să știm că există”, a mai povestit medicul.
Pe de altă parte, Alex Cristescu spune că, în cazuri grave, pot apărea mai multe anevrisme în același timp. Și, din păcate, acestea nu țin cont de vârstă.
”Există anevrisme care apar la persoane tinere, și aici cauza lor nu este neapărat de stilul de viață sau hipertensiunea, ci sunt niște predispoziții genetice ale vaselor de sânge. De regulă, acești pacienți au mai multe vase de felul acesta. Dar frecvența lor este mai mare la persoanele de vârsta a doua și a treia”, a concluzionat medicul la Antena 3.