Sfântul Ion. Tradiții și obiceiuri de Sfântul Prooroc Ioan Botezătorul

Adunarea (soborul) credincioșilor sărbătorește pe Sfântul Ioan Înaintemergătorul Domnului, care prorocește venirea lui Iisus Hristos, îl botează și îl descoperă lumii ca Mesia: "Și a mărturisit Ioan zicând: Am văzut Duhul coborându-se din cer ca un porumbel și a rămas peste El. Și eu nu-L știam pe El, dar cel ce m-a trimis să botez cu apă, Acela mi-a zis: Peste (cel) care vei vedea Duhul coborându-se și rămânând peste El, Acesta este cel ce se botează cu Duhul Sfânt. Și eu am văzut și am mărturisit că acesta este Fiul lui Dumnezeu" (Ioan 1, 32-34).

Sfântul Ioan este considerat cel mai important proroc și cel care face legătura dintre Vechiul și Noul Testament

Fiul preotului Zaharia și al Elisabetei, a cărui naștere fusese anunțată de îngerul Gavriil, Sfântul Proroc Ioan Botezătorul a dus din tinerețe o viață ascetică (purta o haină confecționată din păr de cămilă și se hrănea cu lăcuste și miere sălbatică), retrăgându-se în deșertul Bethabara, unde a petrecut în rugăciune și meditație. În anul 26 a început să propovăduiască și să boteze, vestind venirea lui Mesia-Iisus (Izbăvitorul), fapt pentru care este numit Înaintemergător.

Momentul cel mai important al activității sale este întâlnirea cu Iisus, la al cărui botez în râul Iordan, Sfântul Proroc Ioan Botezătorul asistă la prezența Duhului Sfânt sub înfățișarea unui porumbel și are revelația împlinirii profeției sale privind venirea adevăratului Mesia.

În predicile sale, care au un pronunțat caracter moral și social, polemizează cu partidele religioase (saducheii și fariseii), susținând îndreptarea moravurilor, dreptatea, cinstea, buna conviețuire. Îl acuză de incest pe Irod Antipa, regele Iudeii, fapt pentru care este încarcerat și decapitat, la cererea soției lui Irod, Irodiada și a fiicei vitrege a acestuia, Salomeea.

Biserica Creștină a fixat mai multe sărbători pentru prăznuirea sa: zămislirea (23 septembrie), ca botezător (7 ianuarie), ziua nașterii (24 iunie) și ziua morții sale (29 august).

Sfântul Ioan, protectorul pruncilor și ajutător la mare necaz

Se știe, din tradiția populară, că Sfântul Ioan este protectorul pruncilor. Se spune că această zi este o zi de bucurie, iar cine nu se veselește în această zi va fi trist tot timpul anului.

Un obicei întâlnit în anumite zone ale țării în această zi este “Iordăneala”. Mai mulți tineri care au luat de la preot, în ajunul Sfântului Ioan Botezătorul, agheasmă de la Bobotează, merg în dimineața acestei zile la biserică și după terminarea slujbei stropesc fiecare om care iese, apoi îl urează. Oamenii “iordăniți” trebuie să-i răsplătească pe urători cu bani, cu care seara chefuiesc.

Tradiția ne spune că în dimineața acestei zile fiecare om trebuie să se stropească cu agheasmă nouă, pentru a fi feriți de boli în decursul anului.

Potrivit tradiției populare, după această sărbătoare se botează gerul, adică se înmoaie frigul și începe să se facă mai cald.

Două milioane de români îi poartă numele

In fiecare an, la 7 ianuarie, romanii sarbatoresc ziua Sfantului Ion (Ziua sfantului Ioan Botezatorul, Soborul Sfantului Prooroc Ioan Botezatorul, Inaintemergatorul Domnului”). Aproximativ doua milioane de romani poarta numele sfantului. Potrivit tratidiilor, in ziua Sfantului Ion se incheie perioada Sarbatorilor de iarna, incepute de ziua Sf. Nicolae (6 decembrie).

Se zice ca dupa Sf. Ion se boteaza gerul, adica gerul incepe sa nu-si mai face simtita prezenta.

Sf. Ion este considerat ocrotitorul pruncilor, iar mamele se roaga lui pentru a naste copii sanatosi, fara malformatii.

Se zice ca cine nu se veseleste in Ziua Sf. Ion va fi trist tot anul.

In unele zone exista obiceiul “Iordanitului”. Tinerii stropesc cu aghiasma luata in ziua de Bototeaza toti oamenii care au participat la sluja de Sf. Ion. “Iordanitii” trebuie sa-i rasplateasca pe tineri cu bani.