"Când el predica în părțile Iordanului cerea celor care veneau acolo să se pocăiască în sensul nu doar să regrete păcatul, ci să-și schimbe modul de a fi. Sfântul Ioan Botezătorul, de pildă, cerea vameșilor să nu impună taxe, impozite, dări mai mari decât este permis. De asemenea, spunea soldaților să nu asuprească pe nimeni și să se mulțumească cu leafa lor. Totodată, cerea ca aceia care aveau mai multe haine să dea și celor care nu au și cei care au mai multe bucate să dea și celor care sunt săraci, nevoiași, flămânzi. Această predică a lui avea și un caracter social de schimbare a relațiilor dintre oameni, de înduhovnicire a vieții", a spus patriarhul, potrivit basilica.ro.
În ziua în care se sărbătorește Soborul Sfântului Proroc Ioan Botezătorul, patriarhul a vorbit despre acest sfânt, subliniind că acesta se bucură de o cinstire foarte mare în Biserica Ortodoxă.
Sfântul Ioan Botezătorul rămâne tot timpul actual prin predica sa și mai ales prin sfințenia vieții sale, fiind foarte cinstit și de poporul român, aproape două milioane de persoane purtându-i numele, a evidențiat patriarhul.
"Această cinstire arată că poporul a înțeles bine Sfintele Evanghelii și Tradiția Bisericii. Sfântul Ioan Botezătorul rămâne tot timpul actual prin predica sa și mai ales prin sfințenia vieții sale ca mare rugător, mare postitor și ca un profet al speranței că oricât de căzut ar fi omul prin pocăință se poate mântui, se poate schimba și poate reface legătura sa cu Dumnezeu", a explicat înaltul ierarh.
Întâistătătorul BOR a amintit că Sfântul Ioan a fost ales de Dumnezeu să-I fie înaintemergător.
"Sfântul Ioan Botezătorul este un om al lui Dumnezeu care face parte dintr-un plan stabilit de Dumnezeu și anunțat prin prorocii Maleahi și Isaia și confirmat de către Însuși Mântuitorul Iisus Hristos ca fiind cel mai mare om născut din femeie și căruia Mântuitorul Iisus Hristos i-a arătat multă cinstire. Sfântul Ioan Botezătorul este pictat în bisericile ortodoxe pe catapeteasma altarului sau pe iconostasul mare după Maica Domnului. În otpust este pomenit după Maica Domnului. Este pictat, de asemenea, în icoana Botezului Domnului și icoana numită 'Deisis', a judecății din urmă, ca fiind mijlocitor împreună cu Maica Domnului pentru cei care au murit în stare de pocăință pentru păcate, dar nu au mai avut timpul de a arăta faptele pocăinței", a completat patriarhul.
SFÂNTUL ION. TRADIȚII ȘI OBICEIURI DE Soborul Sfântului Prooroc IOAN BOTEZĂTORUL. Soborul Sfântului Proroc Ioan Botezătorul și Înaintemergătorul Domnului are loc a doua zi după Bobotează, la 7 ianuarie, potrivit obiceiului ca după marile praznice împărătești să fie cinstite și persoanele care au luat parte la respectivul eveniment.
Adunarea (soborul) credincioșilor sărbătorește pe Sfântul Ioan Înaintemergătorul Domnului, care prorocește venirea lui Iisus Hristos, îl botează și îl descoperă lumii ca Mesia: "Și a mărturisit Ioan zicând: Am văzut Duhul coborându-se din cer ca un porumbel și a rămas peste El. Și eu nu-L știam pe El, dar cel ce m-a trimis să botez cu apă, Acela mi-a zis: Peste (cel) care vei vedea Duhul coborându-se și rămânând peste El, Acesta este cel ce se botează cu Duhul Sfânt. Și eu am văzut și am mărturisit că acesta este Fiul lui Dumnezeu" (Ioan 1, 32-34).
SFÂNTUL ION. TRADIȚII ȘI OBICEIURI DE Soborul Sfântului Prooroc IOAN BOTEZĂTORUL. Sfântul Ioan este considerat cel mai important proroc și cel care face legătura dintre Vechiul și Noul Testament.
Fiul preotului Zaharia și al Elisabetei, a cărui naștere fusese anunțată de îngerul Gavriil, Sfântul Proroc Ioan Botezătorul a dus din tinerețe o viață ascetică (purta o haină confecționată din păr de cămilă și se hrănea cu lăcuste și miere sălbatică), retrăgându-se în deșertul Bethabara, unde a petrecut în rugăciune și meditație. În anul 26 a început să propovăduiască și să boteze, vestind venirea lui Mesia-Iisus (Izbăvitorul), fapt pentru care este numit Înaintemergător.
Momentul cel mai important al activității sale este întâlnirea cu Iisus, la al cărui botez în râul Iordan, Sfântul Proroc Ioan Botezătorul asistă la prezența Duhului Sfânt sub înfățișarea unui porumbel și are revelația împlinirii profeției sale privind venirea adevăratului Mesia.
SFÂNTUL ION. TRADIȚII ȘI OBICEIURI DE Soborul Sfântului Prooroc IOAN BOTEZĂTORUL. În predicile sale, care au un pronunțat caracter moral și social, polemizează cu partidele religioase (saducheii și fariseii), susținând îndreptarea moravurilor, dreptatea, cinstea, buna conviețuire. Îl acuză de incest pe Irod Antipa, regele Iudeii, fapt pentru care este încarcerat și decapitat, la cererea soției lui Irod, Irodiada și a fiicei vitrege a acestuia, Salomeea.
Biserica Creștină a fixat mai multe sărbători pentru prăznuirea sa: zămislirea (23 septembrie), ca botezător (7 ianuarie), ziua nașterii (24 iunie) și ziua morții sale (29 august).
SFÂNTUL ION. TRADIȚII ȘI OBICEIURI DE Soborul Sfântului Prooroc IOAN BOTEZĂTORUL. Se știe, din tradiția populară, că Sfântul Ioan este protectorul pruncilor. Se spune că această zi este o zi de bucurie, iar cine nu se veselește în această zi va fi trist tot timpul anului.
Un obicei întâlnit în anumite zone ale țării în această zi este “Iordăneala”. Mai mulți tineri care au luat de la preot, în ajunul Sfântului Ioan Botezătorul, agheasmă de la Bobotează, merg în dimineața acestei zile la biserică și după terminarea slujbei stropesc fiecare om care iese, apoi îl urează. Oamenii “iordăniți” trebuie să-i răsplătească pe urători cu bani, cu care seara chefuiesc.
Tradiția ne spune că în dimineața acestei zile fiecare om trebuie să se stropească cu agheasmă nouă, pentru a fi feriți de boli în decursul anului.
Potrivit tradiției populare, după această sărbătoare se botează gerul, adică se înmoaie frigul și începe să se facă mai cald.
SFÂNTUL ION. TRADIȚII ȘI OBICEIURI DE Soborul Sfântului Prooroc IOAN BOTEZĂTORUL. In fiecare an, la 7 ianuarie, romanii sarbatoresc ziua Sfantului Ion (Ziua sfantului Ioan Botezatorul, Soborul Sfantului Prooroc Ioan Botezatorul, Inaintemergatorul Domnului”). Aproximativ doua milioane de romani poarta numele sfantului. Potrivit tratidiilor, in ziua Sfantului Ion se incheie perioada Sarbatorilor de iarna, incepute de ziua Sf. Nicolae (6 decembrie).
Se zice ca dupa Sf. Ion se boteaza gerul, adica gerul incepe sa nu-si mai face simtita prezenta.
Sf. Ion este considerat ocrotitorul pruncilor, iar mamele se roaga lui pentru a naste copii sanatosi, fara malformatii.
Se zice ca cine nu se veseleste in Ziua Sf. Ion va fi trist tot anul.
In unele zone exista obiceiul “Iordanitului”. Tinerii stropesc cu aghiasma luata in ziua de Bototeaza toti oamenii care au participat la sluja de Sf. Ion. “Iordanitii” trebuie sa-i rasplateasca pe tineri cu bani.