Sfântul Calinic de la Cernica s-a născut în Bucureşti, pe 7 octombrie 1787. La doar 20 de ani, acesta ajunge la mănăstirea Cernica, din apropierea Bucureştiului.
Blestemul pe care l-a aruncat asupra unei cunoscute mănăstiri. Accesul femeilor este interzis
Acum mai bine de două secole, Sfântul Calinic de la Cernica a aruncat un blestem asupra pământului pe care se află lăcaşul de cult Mănăstirea Frăsinei.
Frăsinei este singurul lăcas de cult ortodox din România unde femeile nu au voie să intre şi să se roage.
Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica, prăznuit de ortodocşi în fiecare an la 11 aprilie, a interzis, în urmă cu mai bine de două secole, intrarea femeilor în mânăstirea Frăsinei printr-o hotărâre gravată pe o piatră.
Sfântul ar fi luat această hotărâre în anul 1867 din cauza faptului că, în timpul unei vizite inopinate la mânăstire, i-ar fi găsit pe călugări chefuind cu femeile din sat.
Şi astăzi, în acest loc oamenii păşesc cu frică, iar femeile care îndrăznesc să ajungă în mănăstire au parte de cele mai mari nenorociri. Legenda spune că hotărârea a fost luată de episcopul Râmnicului, Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica în 1867.
Rugăciune puternică către Sfântul Calinic de la Cernica
În ziua prăznuirii, credincioşii pornesc în pelerinaj la Mănăstirea Cernica pentru a se ruga Sfântului, mare făcător de minuni.
"Ai ştiut că ne vin vremuri grele, o, Sfinte Părinte Calinic, și vărsat-ai lacrimi pentru ele, ajutor să dai, oricât de mic. Tu ne-ai dăruit minune mare, prin sfintele moaşte de ierarh, pentru vremurile de-ncercare și pentru nenorociri, hotar”.
„Picură-ne, dar, şi nouă lacrimi, din suflete, blânde ploi de har, căci avem păcate, multe patimi de care nici nu avem habar. În foamete şi în sărăcie nu ne lăsa azi, părinte drag, țara noastră, dulcea Românie, îţi aşteaptă rugăciunea-n prag! De la mânăstirea din Cernica, Strălucirea ta ne-alungă frica”!