Şerban Mihăilescu, reaudiat în dosarul lui Tăriceanu

Fostul parlamentar Şerban Mihăilescu a fost audiat din nou la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în calitate de martor, în dosarul în care preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, este acuzat de mărturie mincinoasă.

Dezbaterile în acest dosar sunt reluate de la zero, după ce unul dintre judecătorii din completul iniţial, Ana Maria Dascălu, s-a pensionat, fiind înlocuită cu un alt magistrat.

Şerban Mihăilescu a reluat practic declaraţia dată în iunie 2017 la instanţa supremă în legătură cu participarea sa la o serbare organizată în anul 2009, în Israel, de consultantul politic Tal Silberstein.

Fostul senator a relatat că a primit o invitaţie din partea omului de afaceri Nicolae Dumitru pentru a merge la Tel Aviv, unde Tal Silberstein îşi sărbătorea ziua de naştere. Mihăilescu a explicat că l-a întâlnit acolo şi pe Călin Popescu-Tăriceanu, însă nu a stat de vorbă cu acesta.

Procurorul de şedinţă a remarcat că, iniţial, în declaraţia dată la DNA - Braşov, Şerban Mihăilescu a spus că a mers la ziua lui Tal Silberstein în 2007, după care în instanţă a revenit şi a precizat că, de fapt, a fost în anul 2009. Procurorul a anunţat că DNA îşi menţine decizia de a-l cercetata pe Şerban Mihăilescu pentru mărturie mincinoasă, deoarece declaraţia dată de acesta în instanţă în dosarul lui Tăriceanu nu concordă cu cea dată la DNA în timpul anchetei.

În replică, Şerban Mihăilescu a spus că a greşit în declaraţia dată la DNA Braşov.

Următorul termen al procesului a fost stabilit pentru 28 noiembrie, când va fi audiată Ioana Valmar, fosta soţie a lui Tăriceanu. Preşedintele Senatului nu a participat la proces.

Pe 7 iulie 2016, Călin Popescu-Tăriceanu a fost trimis în judecată de DNA pentru mărturie mincinoasă şi favorizarea infractorului. În acelaşi dosar, Dorin Marian, fost şef al Cancelariei când premier era Tăriceanu, este acuzat de mărturie mincinoasă şi favorizarea făptuitorului, după ce ar fi dat o declaraţie neadevărată atunci când a fost audiat ca martor în dosarul "Ferma Băneasa".

Conform DNA, în cadrul actelor de cercetare privind retrocedarea nelegală a unei suprafeţe din Pădurea Snagov şi a Fermei Băneasa, Tăriceanu a făcut, sub jurământ, la data de 15 aprilie 2016, declaraţii necorespunzătoare adevărului cu privire la aspecte esenţiale ale cauzei asupra cărora a fost întrebat şi nu a spus tot ce ştie în legătură cu împrejurări esenţiale, urmărind prin aceasta împiedicarea/îngreunarea tragerii la răspundere penală a inculpaţilor cercetaţi în dosarul trimis în judecată.

Procurorii spun că Tăriceanu a susţinut în mod nereal că nu a avut cunoştinţă despre retrocedarea către Paul Philippe Al României a unor suprafeţe de teren în Băneasa (fosta fermă regală) şi Snagov (trunchiul de pădure Fundul Sacului), despre implicarea inculpaţilor Tal Silberstein, Beny Steinmetz, Moshe Agavi şi a altor persoane în procedurile de retrocedare şi nici despre actele de vânzare-cumpărare vizând aceste bunuri.

Călin Popescu-Tăriceanu este acuzat că a mai făcut declaraţii necorespunzătoare adevărului şi nu a spus tot ce ştie în legătură cu relaţia avută cu inculpaţii Tal Silberstein, Dan Andronic şi Remus Truică, cu întâlnirile şi discuţiile purtate cu acesta din urmă referitor la taxele notariale privind tranzacţionarea imobilelor menţionate şi modalitatea de dobândire şi valorificare a bunurilor revendicate.