Ședinţa solemnă a Parlamentului dedicată împlinirii a 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România a început, marți, cu intonarea Imnului Național.
La şedinţa comună a celor două Camere ale Parlamentului au participat prim-ministrul Viorica Dăncilă, Custodele Coroanei române, Margareta, patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, fostul preşedinte Emil Constantinescu, primarul general al Bucureştiului, Gabriela Firea.
Preşedintele Klaus Iohannis a transmis, marţi, un mesaj cu prilejul aniversării unui secol de la unirea Basarabiei cu România, subliniind că, "în prezent, cursul nostru de convergenţă se numeşte parcursul european al Republicii Moldova".
"Aniversăm astăzi 100 de ani de la Declaraţia de unire a Basarabiei cu Regatul României. Decizia adoptată de Sfatul Ţării de la Chişinău a fost un gest politic şi patriotic care face cinste elitelor vremii şi tuturor celor care l-au visat şi au lucrat pentru înfăptuirea lui. Este unul dintre acele momente care definesc pentru totdeauna istoria, încălzesc sufletele şi ţin treze conştiinţele, generaţie după generaţie", afirmă şeful statului în mesaj.
El menţionează că România primăverii anului 1918 era marcată de o situaţie militară gravă şi se afla expusă unui context internaţional dificil şi cu toate acestea, în clipe de cumpănă, în faţa ameninţărilor şi pericolelor din imediata sa vecinătate, fără a pune condiţii ori a aştepta vreo compensaţie, a asigurat protecţia Basarabiei.
"Prin proiectele de democratizare şi de reformă economică promise de Guvernul României în 1917, unirea de la 27 martie 1918 a constituit pentru Basarabia nu doar atingerea idealului naţional al românilor de pe cele două maluri ale Prutului, ci şi un atractiv proiect de viitor, o alternativă viabilă la perspectiva sumbră a bolşevizării", arată Iohannis.
Şeful statului precizează că politicienii anului 1918 au demonstrat înţelegerea oportunităţilor pe care istoria şi contextul internaţional le-au oferit pentru împlinirea aspiraţiilor românilor.
"Un lucru este comun tuturor marilor înfăptuiri ale României din ultimul secol şi jumătate: ele s-au realizat prin asocierea proiectelor noastre cu marile procese europene, prin asimilarea de către societate a valorilor umanismului occidental. Aşa a fost şi în anii Marelui Război, aşa a fost şi în anul Marii Uniri, care a debutat cu unirea Basarabiei cu România", spune el.
Preşedintele Iohannis arată că actul de acum o sută de ani ne este nu doar un "izvor al rememorării şi al recunoştinţei pentru înaintaşi, ci şi o permanentă sursă de inspiraţie pentru necesitatea dezvoltării şi aprofundării continue a Parteneriatului strategic dintre România şi Republica Moldova pentru integrarea europeană" a ţării vecine.
"În prezent, cursul nostru de convergenţă se numeşte parcursul european al Republicii Moldova, pentru succesul căruia ţara noastră acordă un sprijin consistent şi permanent, diplomatic, financiar şi tehnic. România are însă şi datoria de a fi pentru Republica Moldova, pe mai departe, un exemplu de naţiune angajată în proiectul european, un model de economie competitivă, de societate care ştie să preţuiască şi să valorifice potenţialul său uman. În acest proiect, sunt convins că putem să ne ridicăm la înălţimea faptelor pe care astăzi le aniversăm!", subliniază Klaus Iohannis în mesajul său, care a fost transmis şi Parlamentului.
Dragnea: Eu vreau să ne unim cu Moldova; vreau să fim împreună în Europa, dar ca o singură naţiune
Preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, a declarat marţi, în plenul reunit al Parlamentului, că vrea unirea României cu Republica Moldova, "împreună în Europa, dar ca o singură naţiune".
"O spun deschis, simplu şi explicit - eu vreau să ne unim cu Moldova! Vreau să fim împreună în Europa, dar ca o singură naţiune. România a fost puternică atunci când a fost unită. Şi va fi unită. Şi va fi puternică. Acesta este idealul nostru. Acesta este idealul acela de a ne afirma în istorie ca o naţiune unită, liberă şi prosperă, în care toţi cetăţenii ei să se simtă liberi, să se simtă mândri şi să aibă o viaţă mai bună", a afirmat Dragnea, în şedinţa solemnă a Legislativului de la Bucureşti, dedicată împlinirii a 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România.
El a propus ca sala de plen a Camerei Deputaţilor să ne numească "Vasile Stroescu".
"Voi propune Biroului permanent ca această sală să se numească sala 'Vasile Stroescu' . Vasile Stroescu a fost primul preşedinte al Parlamentului reunificat al României Mari. După cum ştim, ştergerea graniţelor dintre România şi Basarabia a fost de scurtă durată, acestea fiind reintroduse de pactul semnat de Rusia stalinistă şi Germania nazistă. A fost nu numai comunism, a fost şi fascism. Reprezentanţi de marcă ai acestei generaţii şi-au găsit sfârşitul în lagărul comunist de la Sighet. Pantelimon Halippa, Ioan Pelivan, Daniel Ciugureanu sunt victimele represiunii comuniste din anii '50", a precizat Dragnea.
Preşedintele Camerei Deputaţilor a adăugat că, la 100 de ani de la Marea Unire, este datoria noastră să nu uităm destinul tragic al generaţiei unioniste şi să cunoaştem dimensiunea sacrificiului ei şi să nu uităm "aceste crime şi pe cei care le-au comandat şi să nu uităm că rezistenţa în faţa opresiunii este forma cea mai înaltă a conştiinţei naţionale".
"În legătură cu Declaraţia pe care o să o adoptăm astăzi, aş vrea să citez un paragraf care, până la urmă, nu a mai fost introdus în această Declaraţie şi anume articolul 8 din Actul final de la Helsinki: toate popoarele au mereu dreptul în deplină libertate să îşi hotărască când şi dacă doresc statutul politic, intern şi extern, fără ingerinţe exterioare şi să îşi urmărească după propria voie dezvoltarea politică, economică, socială şi culturală. Pe baza acestui articol 8 de la Helsinki s-a reunificat Germania şi, dragii mei colegi, domnule preşedinte Candu, domnule vicepremier Iurie Leancă, chiar nu avem atâta curaj să spunem clar ce vrem? Şi, ca să nu existe echivoc, eu o spun deschis, simplu şi explicit - eu vreau să ne unim cu Moldova! Vreau să fim împreună în Europa, dar ca o singură naţiune. România a fost puternică atunci când a fost unită. Şi va fi unită. Şi va fi puternică. Acesta este idealul nostru. Acesta este idealul acela de a ne afirma în istorie ca o naţiune unită, liberă şi prosperă, în care toţi cetăţenii ei să se simtă liberi, să se simtă mândri şi să aibă o viaţă mai bună. La mulţi ani, România!", a spus Liviu Dragnea.
Custodele Coroanei: Datoria de a-i sprijini pe fraţii noştri nu trebuie să cunoască limite, nici condiţionări
Custodele Coroanei române, Margareta, a declarat marţi că datoria de a sprijini Republica Moldova nu trebuie să cunoască limite şi nici condiţionări.
"Astăzi, datoria de a-i sprijini pe fraţii noştri din afara frontierelor României nu trebuie să cunoască limite, nici condiţionări. La 100 de ani de la Marea Unire, după tragedii greu de descris în cuvinte, Coroana română continuă să sprijine aspiraţiile europene ale Republicii Moldova. Ultimii ani au dovedit că Familia Regală participă profund şi durabil la integrarea ţării în familia europeană a naţiunilor. Afecţiunea de care se bucură Casa Regală în ţara soră este cel mai frumos dar pe care îl putem primi acum, această sărbătoare împreună", a spus Custodele Coroanei române, în plenul reunit al Parlamentului, la şedinţa solemnă dedicată împlinirii a 100 de ani de la unirea Basarabiei cu România.
Ea a amintit contribuţia personalităţilor din Sfatul Ţării, a soldaţilor, oamenilor politici, ale Regelui Ferdinand şi Reginei Maria la realizarea unirii Basarabiei cu România.
"Contribuţia Casei Regale la integrarea europeană a Republicii Moldova a început acum 100 de ani, în Basarabia străbunicilor mei Ferdinand şi Maria", a afirmat Custodele Coroanei române.
Majestatea sa a subliniat că unul din "simbolurile unităţii de neam" a fost Regele Mihai.
"Născut trei ani după Marea Unire, Regele Mihai a reprezentat timp de aproape un secol speranţa, demnitatea şi continuitatea de ambele părţi ale Prutului", a precizat Custodele Coroanei.
Tăriceanu: Numai lipsa de încredere în propria capacitate ne poate împiedica să ne punem semnăturile pe un act al unirii
Preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a declarat, marţi, că, după exemplul anului 1918, doar "vrerea" Parlamentelor de la Bucureşti şi Chişinău, exprimând voinţa poporului român din România şi din Moldova, va putea reface ceea ce a făcut Sfatul Ţării cu un veac în urmă şi "a desfăcut hotărârea arbitrară a marilor puteri totalitare în 1940".
"Nădăjduiesc că vom găsi curajul, la Bucureşti, ca şi la Chişinău, de a lua o asemenea decizie. Numai lipsa de încredere în propria noastră capacitate de a construi împreună o naţiune democratică, liberă şi indivizibilă ne poate împiedica să ne punem şi noi semnăturile pe un act al unirii", a susţinut Tăriceanu, la şedinţa solemnă a Parlamentului dedicată împlinirii a 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România.
El a afirmat că această şedinţă solemnă nu ar trebui să aibă numai o însemnătate istorică, oricât de "monumentală" ar fi aceasta.
"Să dovedim cu ocazia acestei aniversări că semnificaţia politică a evenimentelor de acum un veac nu şi-a pierdut caracterul actual şi nici capacitatea de a ne mobiliza voinţele", a adăugat Tăriceanu.
Potrivit preşedintelui Senatului, evenimentul de acum un secol oferă o lecţie la care trebuie să se reflecteze cu mare atenţie.
"Revoluţia democratică a făcut România întreagă şi mare, în vreme ce totalitarismul a fragmentat din nou România. Când democraţia este abandonată sau abuzată, naţiunea devine divizibilă şi fragilă. Această lecţie rămâne valabilă şi astăzi. Ca români, am învăţat, începând din 1940, că nu litera tratatelor, alianţele internaţionale şi forţa armelor păzesc naţiunea. Dar pare că nu am înţeles încă pe deplin că singura pavăză a naţiunii este calitatea democraţiei pe care este capabilă să o pună în operă. Cel mai eficient şi paradoxal cel mai costisitor program de înzestrare a unei naţiuni este cel care înarmează fiecare cetăţean cu drepturi şi libertăţi inalienabile, care îl echipează cu cele mai puternice garanţii constituţionale şi procedurale în faţa abuzurilor statului. Pentru că cetăţenii abuzaţi de instituţiile propriului stat nu vor fi predispuşi, orice ar spune ideologiile naţionaliste şi miturile patriotice, să reziste agresiunii unui stat străin. Trăind sub dictatură în 1940, românii nu au avut forţa morală să refuze ultimatumul sovietic şi dictatul nazist. Au deplâns frângerea naţiunii, dar nu li s-au opus", a punctat Tăriceanu.
Preşedintele Senatului a spus că ideologia naţională a anilor '30 - '40, resuscitată de naţional-comunismul ultimelor două decenii ale regimului totalitar, "ne-a învăţat să privim actul unirii, pregătit cu mari sacrificii şi trudă, proclamat de Sfatul Ţării de la Chişinău pe 27 martie 1918, ca pe un episod memorabil şi, din păcate, reversibil al procesului de înfăptuire a idealului unităţii naţionale româneşti".
"Sfatul Ţării a constatat simplu şi firesc că poporul moldovean era parte a poporului român şi că ţara care îşi căuta destinul după destrămarea imperiului ţarist era altceva decât o parte înstrăinată a Moldovei istorice. Această conştiinţă identitară a fost o condiţie necesară, dar nu şi suficientă a unirii. Ce au avut în plus faţă de noi oamenii politici de la Bucureşti şi de la Chişinău? Neîndoielnic, pasiunea pentru democraţie, credinţa că naţiunea se cuvine să fie întregită, pentru că este singurul trup cunoscut al democraţiei, unicul cadru constituţional în care democraţia se poate manifesta prin instituţii şi proceduri care să garanteze drepturile şi libertăţile cetăţeneşti", a evidenţiat Călin Popescu-Tăriceanu.
Andrian Candu: Vreau să fiţi absolut siguri că Republica Moldova are nevoie de o Românie puternică
Preşedintele Parlamentului Republicii Moldova, Andrian Candu, a declarat marţi că ţara sa are nevoie de o Românie puternică pentru a rămâne cel mai fidel, solid şi onest partener al Chişinăului pe traseul său european.
"Temelia relaţiilor absolut speciale dintre România şi Republica Moldova se bazează pe comuniunea de limbă, istorie, civilizaţie şi cultură. Acestea au semnificaţii emoţionale profunde. Astăzi, în pofida provocărilor timpului, suntem angajaţi într-un proces amplu de modernizare şi democratizare, un proces dificil de reforme, un proces în care mai plătim încă poliţe pentru erori politice şi inconsecvenţă. Dar vreau să fiţi absolut siguri că Republica Moldova are nevoie de o Românie puternică. Nu trebuie să ne fixăm pe divergenţe de perspective şi opinii. Ceea ce este absolut vital pentru palma de pământ care se numeşte Moldova ţine de consensul pe care ne dorim să îl avem din partea clasei politice româneşti cu privire la caracterul privilegiat al relaţiilor noastre şi susţinerea integrării europene ca unica opţiune de civilizaţie şi dezvoltare. Acesta ar trebui să fie un efort de echipă, depus în mod deschis şi transparent alături de partenerii României din Uniunea Europeană, Statele Unite ale Americii şi alte state cu viziuni similare. Numai aşa putem să ne consolidăm şi să asigurăm prosperitate cetăţenilor Republicii Moldova. România trebuie să rămână cel mai fidel, solid şi onest partener al Chişinăului pe traseul său european. Nu mai avem timp să batem pasul pe loc, să ratăm ocazii, să ne pierdem în polemici sterile, pentru că, cu cât societatea noastră este mai divizată, cu atât ne lipsim mai mult de şansa şi perspectivele unei modernizări mai rapide", a afirmat Candu, în plenul Parlamentului de la Bucureşti, în şedinţa solemnă dedicată împlinirii a 100 de ani de la unirea Basarabiei cu România.
El a subliniat că printr-o propagandă sofisticată se încearcă să se arate cetăţenilor Republicii Moldova că locul lor nu este în marea familie europeană.
"La 100 de ani de la actul Unirii din 1918, spre mare regret, avem de-a face iarăşi cu dorinţa unora de a decide în locul nostru cum trebuie să trăim şi încotro să ne îndreptăm. Prin diverse metode, directe şi indirecte, prin ustensile moderne ale războiului hibrid şi ale propagandei sofisticate se încearcă să se arate cetăţenilor noştri că locul lor nu este în marea familie europeană, ci altundeva. Presiunile economice şi politice din afară urmăresc distorsionarea valorilor româneşti şi europene, iar războiul propagandistic la care mă refer, sponsorizat moral, ideologic şi financiar, subminează declaraţiile de suveranitate şi independenţă ale Republicii Moldova şi urmăresc revenirea în spaţiul geopolitic rusesc. Inocularea ideii de apartenenţă la un spaţiu valoric străin nouă, departe de cel european, cu alimentarea nostalgiilor nejustificate pe fondul crizelor politice şi economice pe care le-am avut, de care ne facem vinovaţi şi noi, politicienii, este cu atât mai gravă cu cât arhitectura securităţii din regiunea în care ne aflam este tot mai fragilă", a adăugat Andrian Candu.
Preşedintele Parlamentului Republicii Moldova a pledat pentru continuarea proiectelor începute cu România.
"Avem o colaborare temeinică pe toate dimensiunile, în spiritul Declaraţiei comune privind instituirea unui parteneriat strategic pentru integrarea europeană a Republicii Moldova. Podurile de flori au deschis calea, dar noi ne dorim şi poduri de piatră, ne dorim o autostradă, o cale ferată care ar uni rapid şi comod Chişinăul cu Bucureştiul. Am lansat proiecte ambiţioase în domeniul energetic, al transporturilor şi al mediului, dar suntem abia la început de cale", a subliniat Candu.
El a punctat că România a devenit prima piaţă de desfacere pentru produsele moldoveneşti şi sunt în creştere investiţiile româneşti în Republica Moldova.
"Dincolo de trecut, noi, cei din Republica Moldova, avem nişte realităţi, unele dureroase. (...) Astăzi nu putem controla întreaga ţară pentru că suntem divizaţi şi mai avem şi armată străină. (...) Nu putem schimba parcursul istoric şi nu putem şterge cu buretele ceea ce ne-am fi dorit poate să fie altfel. Doar putem construi împreună - poduri, drumuri şi afaceri -, putem demola graniţele spirituale prin limba română ca fundament de coeziune între noi. (...) Vreau să vă îndemn să ne vizitaţi cât mai des pentru a cunoaşte cât mai bine realităţile noastre, pentru a ne cunoaşte unii pe alţii", a mai spus Andrian Candu.