Președintele Klaus Iohannis l-a primit joi dimineață, la Palatul Cotroceni, pe Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg, sosit în România pentru a lua parte la ceremonia de certificare operaţională a sistemului de apărare antirachetă Aegis Ashore de la Deveselu.
"Este o zi foarte importantă pentru toţi. Este ziua în care va fi inaugurat scutul de la Deveselu şi, dincolo de asta, sunt bucuros că ne-am întâlnit şi putem discuta în profunzime proiectele noastre comune, în mod special Summitul de la Varşovia. Sunt convins că vom găsi puncte de vedere comune", a declarat Iohannis, în debutul întâlnirii.
Secretarul general al NATO a spus că este o mare onoare pentru el să revină în România.
Declarația președintelui Klaus Iohannis
”România rămâne un partener de încredere implicat activ în adoptarea și implementarea deciziilor aliate. Iar acțiunile noastre concrete probează permanent acest lucru. România își îndeplinește integral angajamentele asumate la summitul Nato din Țara Galilor ceea ce demonstrează că suntem un aliat credibil. O dovadă în acest sens este promisiunea onorată de a crește bugetul pentru Apărare.
Discuțiile de astăzi ne-au oferit ocazia unei evaluări cuprinzătoare asupra stadiului în care ne aflăm cu pregătirea Summitului. Am asistat, în 2015, la amplificarea și multiplicarea provocărilor de securitate la adresa spațiului euroatlantic, în special cel european, situație care, din păcate, continuă și în prezent. Situația din vecinătatea estică a NATO continuă să fie volatilă, iar procesul de soluționare a dosarului ucrainean se derulează cu dificultate, pe fondul implementării parțiale și deficitare al Acordului Minsk II. Perpetuarea crizei din Siria și a instabilității în regiunea Orientului Mijlociu și Nordului Africii au favorizat extinderea amenințării teroriste ISIL/Daesh în spațiul european.
Summitul NATO de la Varșovia va reprezenta un moment cheie pentru parcursul Alianței și este esențial pentru continuarea adaptării NATO în vederea consolidării securității și a apărării colective, după implementarea Planului de acţiune pentru creșterea capacității operaționale, stabilit la Summitul din Țara Galilor în 2014.
Cu prilejul vizitei dumneavoastră la Comandamentul Multinațional de Divizie Sud-Est din București, veţi constata progresele în implementarea măsurilor prevăzute de Planul pentru creșterea capacității operaționale a Alianței, datorate contribuțiilor substanțiale venite din partea țării noastre. Reamintesc faptul că structurile NATO de comandament din România – Unitatea NATO pentru integrarea forțelor și Comandamentul Multinațional de Divizie au un rol major în cadrul eforturilor de îmbunătățire a capacității Alianței de a răspunde cu succes provocărilor prezente, dar și celor viitoare.
(...) O spun încă o dată cât se poate de clar: sistemul Aegis Ashore din România nu este îndreptat împotriva niciunui stat, având rol strict defensiv. Acesta constituie o asigurare a apărării României şi a Aliaților europeni împotriva unor potențiale amenințări cu atacuri balistice din afara spaţiului euroatlantic.
În aceste condiţii, am reiterat susţinerea pentru declararea capacităţii operaţionale iniţiale a sistemului antirachetă al NATO la Summitul de la Varşovia, precum şi pentru creşterea rolului Alianţei în contracararea noilor riscuri în domenii ca apărarea cibernetică, combaterea terorismului și securitatea energetică.
(...) România va continua să acorde o importanţă deosebită includerii Mării Negre în toate procesele aliate de evaluare, astfel încât provocările de securitate din regiune să fie analizate de o manieră corectă şi cuprinzătoare”
Potrivit Administrației Prezidențiale, Klaus Iohannis nu participă la ceremonia de astăzi de la Deveselu.
Baza de la Deveselu este una dintre cele mai moderne unități militare din administrarea Ministerului Apărării Naționale. Construcția facilității antirachetă a început în 2013, iar componentele sale sunt operaționale din decembrie 2015.
SUA: Sistemul antirachetă din România va contracara ţări precum Iranul, nu Rusia
Planul NATO de instalare a unor elemente antibalistice în România şi Polonia reprezintă o sursă de tensiuni cu Moscova. Rusia consideră că sistemele militare sunt îndreptate împotriva sa, deşi Alianţa Nord-Atlantică a dat asigurări că sunt vizate capacităţile balistice ale unor ţări precum Iranul şi Coreea de Nord.