Aproape 350 de contracte cu statul. Aceasta este reţeta unei averi uriaşe, acumulate peste noapte. În total, firmele lui Sebastian Ghiţă au încasat de la ministere, servicii, regii şi companii de stat peste un miliard două sute de milioane de lei.
Caimacul a fost luat din contractele câştigate cu ministerele sau serviciile ce ţin de siguranţa naţională. Peste 200 de milioane de lei, prin 24 de contracte.
Desi lupa e strânsă, campionul inubitabil este Ministerul de Interne De aici au plecat in conturile lui Sebastian Ghiţă aproape 160 de milioane de lei, fără TVA, pentru servicii de comunicaţii. Numai Jandarmeria Română a plătit 16 milioane de lei pe un sistem de e-learning, în timp ce un alt contract de dezvoltare a reţelelor de voce din Ministerul de Interne a costat aproape 17 milioane de lei, fără TVA.
Educaţia şi Sănătatea, Cenuşăresele bugetare, au pompat si ele sume colosale în conturile firmelor controlate de deputatul prahovean. Casele de asigurări au încheiat cinci contracte cu firmele deţinute de Ghiţă, în valoare de peste 4 milioane de lei <SCRIS 4.268.299 lei >
Dar profiturile mai mari au venit de la mai multe spitale, de unde firmele controlate de deputat au încasat aproape 12 milioane de lei, în special pentru un program informatic ce ar fi trebuit să îmbunătăţească relaţia cu pacientul.
Şi Ministerul Educaţiei a cotizat din greu la firmele deputatului prahovean: aproape 17 milioane de lei. Majoritatea au fost daţi pentru un sistem informatic.
În total, Sănătatea şi Educaţia i-au adus lui Sebastian Ghiţă contracte de aproape 35 de milioane de lei <SCRIS 34.527.631 lei>, fără TVA. Şi acestea nu sunt singurele domenii care au contribuit la averea enormă a deputatului prahovean. Despre acestea, în episoadele următoare.
Si de pe urma agriculturii deputatul a recoltat milioane de lei. În total, de la cele trei agenţii subordonate Ministerului Agriculturii, firmele lui au încasat 26 de milioane de lei.
Ministerul Mediului vine tare din urma. A semnat cu firmele lui Sebastian Ghiţă două contracte, de peste 600 de mii de lei. Un mizilic, pentru că grosul banilor au fost furnizaţi de instituţiile din subordinea Ministerului. Fie ca vorbimd e Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, de Administraţia Naţională Apele Române sau de Garda de Mediu, in total, mediul l-a îmbogăţit pe Sebastian Ghiţă cu aproape 120 de milioane de lei, şi asta fără TVA.
O parte din acesti bani au fost obţinuţi si din contracte cu instituţii ale Justiţiei. Ministerul a cheltuit peste 2 milioane de lei, fără TVA, pentru un soft antivirus, în timp ce mai multe instanţe de judecată au virat peste patru milioane şi jumătate de lei în conturile firmelor controlate de Sebastian Ghiţă.
Numai Tribunalul Bucureşti a acordat un contract de peste 2 milioane de lei pentru achiziţia de hârtie de copiator şi imprimantă.
Bani mai mulţi a obţinut deputatul de la Autoritatea Electorală Permanentă, instituţia care se ocupă de alegeri. Şi cu aceasta a încheiat trei contracte pentru furnizare de softuri pentru alegeri, în valoare de peste 12 milioane de lei.
Cel mai bănos a fost cel pentru alegerile parlamentare de acum şapte ani. Totul în mare grabă, prin negociere accelerată.
Pe lângă toate contractele amintite, bineinteles ca si munca l-a făcut bogat pe Sebastian Ghiţă. Adică contractele încheiate de Ministerul Muncii şi cu instituţiile subordonate acestuia.Dintr-un foc, i-a oferit pe tavă fostei firme a lui Sebastian Ghiţă, Teamnet International, un contract de peste 20 de milioane de lei, fără TVA, pentru sistemul informatic al managementului fondurilor europene.
La începutul acestui an, Sebastian Ghiţă a fost chemat la DNA şi pus sub control judiciar pentru că şi-ar fi folosit influenţa pentru numirea în funcții a unor persoane, obținerea de informații confidențiale) la nivelul unor funcționari ai S.C. HIDRO PRAHOVA S.A.
Sebastian Ghiță şi Vlad Cosma şi preşedintele Consiliului Judeţean Prahova, Mircea Cosma, sunt sunt acuzaţi că i-ar fi sprijinit pe Iulian Herţanu, cumnatul premierului Victor Ponta, şi oamenii de afaceri Mihail Marian Coman, Vladimir Răzvan Ciorbă şi Liviu Munteanu să obţină fraudulos contractul din fonduri europene pentru extinderea canalizării din oraşul Comarnic. Procurorii DNA spun că scopul grupului infracțional a fost deturnarea și însușirea a peste 7 milioane de lei.