Scrisori emoționante pentru Moș Crăciun, din satele sărace ale României: "Moșule, te-aș ruga să-mi aduci niște dulciuri și ceva de mâncare"

"Dragă Moș Crăciun, Eu sunt Victor și mai am un pic și împlinesc 6 anișori. Vreau să îți spun că am fost cuminte și te-aș ruga dacă poți să îmi aduci un joc cu patrula cățelușilor. Îți mulțumesc Moșule și te aștept cu drag. Victor". Așa sună una dintre zecile de scrisori strânse de la copiii familiilor sărace din România.

"Moș Crăciun,

Sânt Ionel, sânt clasa a IVA, sânt un elev foarte bun și cuminte și te rog Moșule dacă poți să-mi aduci și mie o tabletă că să-mi pot face temele. De asemenea te-aș ruga să-mi aduci niște dulciuri și ceva de mâncare.

Te rog Moș Crăciun să te rogi împreună cu mine pentru tatăl meu care este foarte bolanv.

Te iubim și te așteptăm cu drag pe la noi"

Mulți dintre copii cel lucruri simple, sau refuză pur și simplu să îi scrie Moșului de frică să nu îl aștepte, apoi, degeaba. Nu vor să spere, nu vor să creadă că va veni, când de atâta timp Crăciunul lor a fost unul fără cadouri sau chiar fără brad. Unii dintre ei scriu pentru frățiori sau pentru părinți și nu cer nimic pentru sine.

"Eu sunt Daniela, sunt în clasa pregătitoare, învăț bine și am fost cuminte. Și aș dori dacă poți să îmi aduci un ursuleț, cărți de desenat și ceva dulce. Te iubesc Moșule și te aștept."

Elena, o fetiță de 9 ani îi cere Moșului “o păpușă, niște ghete și un brad și dacă poți niște dulciuri”. O altă fetiță cere “bebe, dulciuri și lui Mamaia sănătate!”

Georgiana este o fetiță de numai 2 ani, cu părul bălai și ochii că marea. Cu ajutorul mătușii ei, a reușit să îi transmită Moșului că își dorește: “un bebe, o pereche de ghete și dulciuri”

Mihai este un băiețel dintr-o casă în care nu există curent electric. El își dorește foarte mult jucării: “o mașină cu telecomandă, un set de mașini, minge, haine, încălțăminte, un căluț și o macara...”.

Anul acesta, oameni din toată țara răspund scrisorilor pentru Moș. Fiecare copil primește exact ce a cerut în scrisoare dar și alte cadouri, de la cei care devin spiriduși pentru o zi. Mobilizarea are loc pe Facebook

Anul acesta, peste 100 de oameni s-au înscris în campania pentru a răspunde dorințelor din scrisorile pentru Moș.

Mulți dintre cei care se implică sunt oameni simpli, cu venituri medii sau chiar mici, care din puținul lor vor să trimită dulciuri, mâncare, sau ghetuțe pentru iarnă, copiilor care nici să ceară nu ar îndrăzni. Fiecare dintre cele peste 40 de scrisori de la copii a primit doi sau trei spiriduși care să trimită daruri. Asta ca să existe certitudinea că toate dorințele din scrisore sunt îndeplinite. 

Tatăl lui Alberto a murit de cancer, iar el nu mai îndrăznește nici să viseze prea mult. Iși dorește totuși: “o pereche de ghete, o geacă de iarnă și câteva dulciuri...” deși are 14 ani.

Andreea este o micuța de 5 ani crescută doar de mamă, alături de surioarele ei! Ea își dorește "o păpușă Cicio Belo, niște dulciuri și un telefon de jucărie!"

Povestea scrisorilor a început cu câțiva ani în urmă, când o tânăra din Focșani a hotărât să facă o bucurie copiilor din satele sărace ale județului și să încerce pe cât posibil să le răspundă în locul lui Moș Crăciun

Povestea scrisorilor a început acum 3 ani, când Corina a strâns câteva scrisori de la copii din satele sarace si a hotărât să devină ajutor al Moșului. În primul an a trimis copiilor atâtea cadouri cât a putut cumpăra și strânge împreună cu prietenii ei. În timp, tot mai mulți oameni au aflat despre scrisori și au vrut să se implice. Așa a ajuns Corina să creeze un grup pe Facebook ca să pună copiii în legătură directă cu spiridușii Moșului.

De curând, Corina Momanu, în vârstă de 34 de ani, a fondat și o Asociație, prin care reușește acum să ajute sute de copii, pe tot parcursul anului. Deși mulți dintre oamenii de pe Facebook cred că activitatea Asociației Hope&Love for Life este coordonată de o întreagă echipă, în spate se află doar Corina, ajutată uneori de câțiva voluntari.

Ea ține legătură cu toate familiile pe care le ajută, cazurile sunt documentate și monitorizate în timp, campania scrisorilor este coordonată exclusiv de ea iar alocarea acestora îi ocupă tot timpul în perioada de dinaintea Crăciunului.

Când este întrebată despre eforturile ei, Corina preferă în schimb să prezinte cazurile și consideră că nu reușește să facă destul: “Sunt un om mic și fac prea puține. Dar pas cu pas, zic eu, poate reușim să schimbăm ceva în bine.” 

Campania cu scrisorile către Moș se vrea a fi și pârghia care să lege oamenii de bine de familiile copilașilor. Ajutoarele Moșului primesc direct adresa copiilor și trimit acolo darurile, împreună cu răspunsul Moșului la scrisoare, sau merg personal să le ducă. În felul acesta, binefăcătorii îi pot cunoaște și ajuta pe cei mici și în restul anului, nu numai de Crăciun. Mulți dintre ei păstrează legătură și continuă corespondență cu copilașii, de la un an la altul. 

"Din 2018 răspundem la scrisori, este al treilea an și cel mai mult ne concentram pe copiii din județul Vrancea. Încercăm să creăm că o pânza de păianjăn în toată țara, dar pentru asta este destul de greu să găsim voluntari dispuși să meargă pe teren, să identifice nevoile reale. 

Noi după ce identificăm o familie încercam să o menținem în lista asociației permanent. Să se poată bizui pe noi tot timpul, pentru rechizite, pentru alimente, pentru școala online, pentru medicamente. 

Anul trecut am avut și cazuri din Galați, dar pentru că suntem o asociație micuța iar în spate e un singur om, uneori este imposibil să țin toată logistică. Încercam să-i învățam să pescuiască, nu doar să le ducem pește. 

Îi păstram în lista doar pe cei care colaborează, care ne ascultă îndemnul de a trimite copiii la școala cu ajutorul și susținerea noastră, dacă mențin camere curate, dacă pe cei mici îi găsim îngrijiți. Dacă nu, colaborăm cu DGASPC pentru a fi preluați atunci când copiii se află în situații de risc."

Corina cunoaște fiecare caz și toate nevoile copiilor care îi scriu lui Moș Crăciun. Puțini dintre ei îndrăznesc să ceară în scrisoare tot ce își doresc. 

"Și atunci și acum răspund doar eu la scrisori. Cazurile de pe teren sunt cunoscute doar de mine. La fiecare copil, situația este diferită. Nu poți să rogi un voluntar să dea date despre copii. Uite, la scrisoarea 38 și 40 sunt doi frați, ei au o sora de 4 ani, dar care cântărește vreo 7 kile. La scrisorile 11, 22, 33, 34... sunt frați Ericăi. Erica are 12 ani, este cu handicap și poartă pampers de bebe mărimea 5. Fiecare caz este altfel, sunt informații adunate în timp. Eu le am sedimentate și structurate. Nici un om nu va face asta gratuit și eu nu aș îndrăzni să cer.

Corina a insistat mereu ca toate cadourile să fie trimise sau duse direct de către donatori copiilor.

"Mereu am încurajat să le ducă spiridușii. De ce? Pentru a rămâne în contact cu familia.

Pentru că într-un fel îi “povestesc” eu. Și altfel îi percep oamenii care merg direct. Contactul fizic leagă mai bine oamenii. Eu am dus doar acolo unde am primit de la oameni care nu au putut ei ajunge. Și duc în continuare când mi se cere. Dar încurajez prietenia și legătura între beneficiar și donator."

Cei care l-au ajutat pe Moș Crăciun în ultimii ani, cunosc deja câte ceva despre misiunea Corinei. Unii dintre ei scriu simplu: “Pentru mine, ea este Cor și e înger. N-am ce să zic mai mult. A schimbat în bine în trei ani cât nu schimbă alții în 30 ”

În 2020 de Crăciun, copiii îi cer Moșului tabletă sau telefon că să poată face școală: "Daca ai timp si treci si pe la noi, mi-aș dori o tableta sa-mi pot face temele"

Deși mulți dintre copii nu au haine de iarnă, curent electric sau mâncare pe masă de Crăciun, anul acesta mulți dintre ei i-au cerut Moșului să îi ajute să participe la școală online. De aceea, în multe scrisori, Moșul este rugat să le aducă o tabletă, un telefon sau un laptop ca să poată învața.

Raul este un copil părăsit de mic de mamă, cu un tată bolnav și cu alți 4 frați mai mici. Este un copil tare bun, muncitor și un copil care s-a maturizat înainte de vreme. Își dorește de la Moș un telefon sau tabletă pentru lecții și o pereche de ghete de iarnă!

Mădălina este un copil sărac, un copil pe care mulți îl batjocoresc și de care și mai mulți râd. Mădălina este cea mai mare dintre cei 5 frați. Este un copil care a văzut multe, a auzit multe, dar care încearcă să nu-și piardă inocența copilăriei, ea își dorește: “un laptop (nu trebuie să fie nou și nu contează de care e) o chitară, haine, jucării, încălțăminte și rechizite!”. Își dorește laptopul că să poată face și ea școală online, așa cum fac colegii ei.