Germania a semnat două acorduri cu Uzbekistan și Kenya cu privire la migraţie. Cancelarul Olaf Scholz vrea să aducă în țară aproape 250.000 de muncitori, notează DPA, potrivit Agerpres.
Acordul cu Uzbekistan a fost semnat duminică în oraşul istoric Samarkand şi este menit să faciliteze intrarea lucrătorilor calificaţi uzbeci în Germania, în special în domeniul sanitar. De asemenea, va contribui la accelerarea repatrierii uzbecilor din Germania ce nu dispun de permis de şedere legal.
Din cei aproximativ 13.700 de uzbeci care trăiesc în Germania, doar aproximativ 200 ar fi eligibili pentru repatriere.
Un alt astfel de acord a fost încheiat vineri, la Berlin, în cadrul vizitei preşedintelui Kenyei, William Ruto.
Acordul este menit să promoveze recrutarea de forţă de muncă calificată din Kenya şi să faciliteze repatrierea kenyenilor fără drept de şedere în Germania.
250.000 de kenyeni ar putea lucra în Germania
Deși numărul exact de lucrători care vor ajunge în Germania nu a fost dezvăluit, un purtător de cuvânt al biroului prezidențial din Kenya a declarat anterior că ar fi vorba de 250.000 de kenyeni.
Astfel de acorduri sunt o componentă cheie a politicii de migraţie a coaliţiei de guvernare germane, care încearcă să gestioneze mai bine fenomenul pe fondul presiunii din partea rivalilor tradiţionali conservatori şi a formaţiunilor mai nou-apărute.
Ministrul Faeser a ordonat recent introducerea de luni de controale la toate frontierele terestre, iniţial pentru o perioadă de şase luni.
Guvernul german a semnat acorduri similare cu India, Georgia şi Maroc şi a convenit să coopereze mai strâns cu Columbia.
Toate acordurile au două componente centrale: promovarea unui influx de mână de lucru calificată şi cooperarea în returnarea solicitanţilor de azil respinşi şi obligaţi să părăsească Germania. În cazul Kenyei, lucrătorii calificaţi vizaţi sunt mai ales cei din sectoarele de îngrijire şi alimentar.
În Germania sunt acum 225.000 de migranţi cărora li se cere să părăsească ţara
În total, în Germania sunt acum 225.000 de migranţi cărora li se cere să părăsească ţara, însă kenyenii şi uzbecii formează numai 0,45% dintre aceştia.
Potrivit Biroului pentru Migraţie şi Refugiaţi, numărul kenyenilor cărora li se cere să plece a fost de 818 la sfârşitul lui iulie. Cu toate acestea, în cazul a 738 dintre ei deportarea a fost suspendată temporar. În Germania sunt înregistraţi aproape 15.000 de kenyeni.
În ce-i priveşte pe uzbeci, numărul celor care trebuie deportaţi este de doar 203, însă pentru 136 procedura a fost suspendată temporar.
Potrivit unui nou sondaj al institutului YouGov, o majoritate de germani se declară în favoarea unor reguli mai stricte la frontiere.
Dintre cei chestionaţi, 71% au fost în favoarea respingerii directe la frontiere a străinilor ce au nevoie de vize, ca şi a persoanelor care au interdicţie de intrare în Germania.
De asemenea, 45% susţin pe deplin controale la frontiere şi potenţiale închideri de frontiere ca mijloc de gestionare a migraţiei, în timp ce alţi 28% şi-au exprimat sprijinul în general. Totuşi, 20% resping aceste măsuri.
Problemele migraţiei au influenţat puternic alegerile din iunie pentru Parlamentul European şi au jucat un rol major în victoria Alternativei pentru Germania (AfD, extremă dreapta) în scrutinul recent din Turingia şi în plasarea partidului pe locul al doilea într-un alt land estic, Saxonia.
Un alt acord urmează să fie semnat şi cu Kârgâzstan cel târziu anul viitor. Discuţiile cu Republica Moldova sunt, de asemenea, în stadiu avansat, iar cele cu Filipine şi Ghana sunt în desfăşurare.