Organizaţia Meteorologică Mondială (OMM) a ONU a susţinut că informaţiile climatice nu sunt suficient integrate în planificarea serviciilor de sănătate.
"Schimbările climatice ameninţă să anuleze decenii de progrese în direcţia îmbunătăţirii sănătăţii şi a bunăstării, în special în comunităţile cele mai vulnerabile", a avertizat OMM.
Raportul anual al OMM, privind situaţia serviciilor climatice, afirmă că sunt necesare informaţii climatice adaptate în scopul sprijinirii sectorului sănătăţii, pentru a face faţă condiţiilor meteorologice extreme, calităţii scăzute a aerului, unor tendinţe în schimbare în ceea ce priveşte bolile infecţioase, precum şi insecurităţii alimentare şi hidrice.
Raportul apare cu doar câteva săptămâni înainte de summitul COP28 privind clima, care va avea loc între 30 noiembrie şi 12 decembrie, la Dubai.
OMM notează că, dintre toate condiţiile meteorologice extreme, căldura extremă este responsabilă de cea mai mare mortalitate, dar că decidenţii sanitari din doar jumătate dintre ţările afectate de astfel de temperaturi ridicate au acces la servicii de alertă termică.
Între 2000 şi 2019 se estimează că numărul deceselor cauzate de căldură a fost de aproximativ 489.000 pe an, potrivit aceleiaşi surse.
"Aproape întreaga planetă a cunoscut valuri de căldură în acest an", a declarat secretarul general al OMM, Petteri Taalas.
Mai puţin de un sfert dintre ministerele de sănătate dispun de un sistem de supraveghere sanitară care utilizează informaţii meteorologice pentru a monitoriza riscurile pentru sănătate legate de climă.
Numărul dezastrelor naturale: 560 pe an
Potrivit raportului OMM, ţările cu o acoperire limitată a avertizării timpurii au de opt ori mai multe decese în caz de catastrofă decât ţările cu o acoperire substanţială sau completă.Iar numărul dezastrelor de amploare medie sau mare "se aşteaptă să ajungă la 560 pe an - 1,5 pe zi - până în 2030", a subliniat agenţia.
Raportul evidenţiază utilitatea sistemelor de avertizare timpurie în cazul căldurii extreme, a monitorizării polenului şi a supravegherii prin satelit a bolilor sensibile la schimbările climatice.
"Criza climatică este o criză sanitară, care duce la fenomene meteorologice mai severe şi mai imprevizibile, alimentează epidemiile şi contribuie la creşterea ratei bolilor netransmisibile", a declarat directorul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, Tedros Adhanom Ghebreyesus.
În ceea ce priveşte viitorul, raportul susţine că este nevoie de mai multe investiţii în hidrometeorologie pentru a sprijini rezultatele în materie de sănătate, potrivit AFP, citat de ziare.com.