Episcopul greco-catolic de Oradea, Virgil Bercea, reacționează dur după ce televiziunea Patriarhiei Române, Trinitas TV, a difuzat un documentar laudativ la adresa Patriarhului Justinian Marina, supranumit și "Patriarhul Roșu".
"Cu durere în suflet am vizionat filmul documentar ”Patriarhul Justinian Marina Reîntregirea Bisericii Ortodoxe Române”, transmis recent pe postul Trinitas al Bisericii Ortodoxe Române. El constituie, în opinia noastră, un atac la memoria martirilor Bisericii Greco-Catolice.
Ţinem să repetăm ceea ce cardinalul Alexandru Todea a spus de mai multe ori la începutul anilor 1990, după căderea comunismului: ”toată suferinţa Bisericii noastre din aceşti ani de persecuţie o oferim Domnului”! Noi, Biserica Greco-Catolică, în pragul Centenarului Marii Uniri, ne asumăm cu demnitate trecutul şi istoria şi mulţumim Domnului pentru tot binele făcut poporului român de această Biserică. Ne gândim la primele şcoli româneşti sistematice deschise la Blaj în 1754, la Corifeii Şcolii Ardelene şi la Supplexul de la 1792, ne gândim la Timotei Cipariu şi la introducerea literelor latine în scrierea românească, la „Câmpia Libertăţii” din 1848, la Simion Bărnuţiu, la Pronunciamentul din 1868, tot de la Blaj, ne gândim şi la Marea Unire de la Alba Iulia din 1918. De fiecare dată greco-catolicii s-au gândit şi au lucrat pentru toţi românii, indiferent dacă erau ortodocşi sau uniţi. În marile momente ale istoriei lor, români au fost întotdeauna împreună!
Ne doare şi ne întristează acest mesaj al fraţilor ortodocşi, conform căruia actul samavolnic de desfiinţare a Bisericii Unite şi persecuţiile dure începute în 1948 împotriva membrilor acesteia constituie un act de “pedagogie divină”, cu atât mai mult cu cât mesajul este transmis de lideri de opinie ai BOR, de clerici din interiorul instituţiei, secondaţi de unii academicieni.
Ne doare cu atât mai mult cu cât atacul este făcut în preajma intrării în anul centenarului Unirii. La Alba Iulia, în 1918, episcopul ortodox Miron Cristea l-a ascultat pe mai tânărul episcop greco-catolic Iuliu Hossu citind Declaraţia Unirii, pentru ca mai apoi cei doi ierarhi să se îmbrăţişeze frăţeşte, simbolizând prin acest gest pacea dintre cele două Biserici şi Unirea pe veci a românilor.
Contribuţia istorică a Bisericii Române Unite este bine cunoscută, la fel şi prigoana dezlănţuită împotriva acesteia şi a credincioşilor ei în timpul regimului comunist de tristă amintire. Şi totuşi, nedreptăţile la care suntem supuşi din partea fraţilor ortodocşi continuă, în pofida sprijinului de care se bucură în Europa comunităţile româneşti ortodoxe din partea Bisericii Catolice. Este injust ca nouă, greco-catolicilor, fraţii majoritari ortodocşi, sprijiniţi de oameni din instituţiile statului, să ne spună că martiriul Bisericii Române Unite nu a existat!
Ne doare această tentativă de rescriere a istoriei Bisericii noastre de către BOR, dar şi rescrierea istoriei rezistenţei anticomuniste, tentative înmulţite, parcă, în ultimele luni. Noi, greco-catolicii, ne asumăm istoria aşa cum a fost şi încercăm să respectăm martirii şi pe cei care au salvat demnitatea poporului român, să vindecăm rănile în spirit de frăţietate şi nu de pe poziţii de forţă.
Acest comunicat este un strigăt de durere făcut cu demnitate pentru a ne apăra Biserica şi credincioşii, istoria noastră şi istoria poporului român. Sângele martirilor noştri, sacrificiul lor, mormintele fără cruci ne îndeamnă să nu uităm, să spunem adevărul pentru ca istoria să nu se mai repete, să nu atacăm pe nimeni ci să păşim cu demnitate în Centenarul Unirii împreună cu fraţii ortodocşi", se arată în comunicatul semnat de Episcopul Virgil Bercea.
Ce susține documentarul
Televiziunea Bisericii Ortodoxe Romane, Trinitas TV, a starnit critici in mediul online dupa ce, in ajunul vizitei Patriarhului Moscovei si al Intregii Rusii, Kiril, a difuzat si a publicat online un material despre "reintregirea" BOR sub Patriarhul Justinian, in care desfiintarea Bisericii Greco-Catolice la ordinul sovieticilor si crimele care au insotit-o sunt prezentate intr-o lumina pe alocuri favorabila. Trinitas a retras, intre timp, inregistrarile de pe propriul site si de pe Youtube, iar cel putin o persoana care a incarcat separat filmul pe Facebook a fost reclamata, iar continutul - blocat. Reprezentantii BOR/Trinitas nu vad o problema in cazul acestui material, resping ideea de influenta politica si spun ca materialul va fi republicat online, scrie Hotnews.
Reportajul video, intitulat "Patriarhul Justinian Marina. Reintregirea Bisericii Ortodoxe Romane (I)", publicat de Trinitas pe 23 octombrie, vorbeste despre "reintregirea" BOR prin absorbtia clerului Bisericii Greco-Catolice, la ordin politic, in 1948. Filmul mentioneaza in linii generale suferintele la care au fost supusi, din ordin sovietic, preotii greco-catolici si ii numeste pe cativa dintre acestia, fara prea multe detalii. In schimb, reintregirea Bisericii Ortodoxe este prezentata drept un eveniment iminent, pe care sovieticii doar l-au grabit si in care Patriarhul Justinian a dovedit "intentii onorabile". Accentul este pus pe faptul ca marea majoritate a greco-catolicilor, inclusiv majoritatea preotilor, ar fi aderat fara nicio problema la BOR.
In material sunt citati: Pr. Prof. Dr. Ilie Georgescu, consilier patriarhal in perioada Patriarhului Justinian; George Stan, medicul patriarhului Justinian Marina; Acad. Dinu Giurascu; Acad. Constantin Balaceanu-Stolnici; Pr. Acad. Mircea Pacurariu; IPS Parinte Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului si Clujului si Mitropolitul Clujului, Maramuresului si Salajului.
Cine a fost Justianian Marina
Justinian Marina, pe numele de mirean Ioan Marina, (n. 22 februarie 1901, Suiești, județul Vâlcea - d. 26 martie 1977, București) a fost al treilea patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, între 1948 și 1977. A fost patriarhul care a acceptat colaborarea dintre Biserica Ortodoxă și autoritățile comuniste.
La 6 iunie 1948, la ceremonia de învestitură din aula Palatului Parlamentului și la cea de instalare din biserica "Sf. Spiridon Nou" din București, Patriarhul Justinian și-a prezentat programul de activitate ca patriarh. Printre obiectivele sale figurau: pregătirea clerului în duhul Ortodoxiei și cerințelor vremii; restaurarea monahismului românesc; reorganizarea învățământului teologic; desființarea Bisericii Române Unite cu Roma și integrarea credincioșilor acestei biserici în Biserica Ortodoxă Română; reînnodarea legăturilor frățești cu toate Bisericile ortodoxe; promovarea relațiilor ecumenice cu Bisericile creștine etc.
La chemarea Patriarhului Justinian adresată credincioșilor greco-catolici, la 1 octombrie 1948, s-au adunat la Cluj într-o sală de sport 37 de preoți și protopopi greco-catolici, care au semnat o declarație de revenire în cadrul Bisericii Ortodoxe Române, pe motiv că nu mai doresc să primească ordine de la "Roma imperialistă". La 3 octombrie, același an, trimișii lor s-au prezentat sub escorta poliției la București, înaintea Sfântului Sinod, cu rugămintea de a fi primiți în sânul Ortodoxiei. În prealabil fuseseră caterisiți de Iuliu Hossu, superiorul lor ierarhic.
În ziua de 21 octombrie 1948, a avut loc la Alba Iulia o mare adunare populară organizată de Ministerul de Interne, la care au luat parte peste 20.000 de clerici și credincioși greco-catolici din întreaga Transilvanie, prilej cu care a avut loc reprimirea solemnă a credincioșilor și preoților greco-catolici (care semnaseră declarația) în cadrul Bisericii Ortodoxe Române.
În perioada de păstorire a Patriarhului Justinian s-au construit din temelie 302 biserici, au fost reparate sau restaurate alte 2345 biserici, dintre care monumente istorice 999, iar dintre acestea 128 mânăstiri, schituri și alte așezăminte monahale. Pe lângă bisericile nou construite care au fost împodobite cu pictură, în alte 271 de biserici pictura a fost restaurată.
De la întronizarea sa ca al treilea patriarh, la 6 iunie 1948, și până la moartea sa din 26 martie 1977, «în fața adversităților la care a fost supusă Biserica», scrie dl. Mihai Urzică, «Patriarhul Justinian s-a dovedit un abil diplomat și a căutat să țină piept, pe cât a putut, atacurilor îndreptate împotriva Casei Domnului. El a menținut strâns unite rândurile clerului, a sprijinit pe condamnații politici dintre preoții și călugării eliberați din pușcării și a restaurat multe biserici și mănăstiri, înfruntând sancțiunile, amenințările și chiar domiciliul forțat la care, pentru o vreme, a fost supus».
A fost și victima comuniștilor
Patriarhul Justinian (1948-1977) a căzut victimă prigoanei comuniste, atunci când a protestat împotriva Decretului 410 din 19 noiembrie 1959, care prevedea că puteau fi admise în monahism doar persoanele care au împlinit vârsta de 55 de ani, bărbații, și de 50 de ani femeile, și în baza căruia, au fost scoși din mănăstiri «cca 5.000 de monahi și monahii». Așadar, patriarhul Justinian «a avut curajul să protesteze împotriva acestui decret abuziv, motiv pentru care «a fost trimis la schitul Dragoslavele, unde i s-a fixat domiciliu forțat timp de șase luni!
sursa: wikipedia